Cu saracia lucie in UE

Televiziunile tacute si zambitoare din perioada 200-2004, cand tot le era roz, au inceput sa tune si sa fulgere. Patronilor nu le convine ca nu pot folosi banii murdari. Lovesc si ei cat pot in guvernantzii care le ating interesele. Au si ocazii, cu atatea inundatzii in tzara. Dar reportajele care prezinta dezastre sunt marturii indirecte ca guvernarile intre 1945 si 2004 au fost la randul lor catastrofale. Si nici cele mai vechi nu au fost perfecte.

Care e numitorul comun la Catastrofalele inundatzii ? Trecem peste infrastructura inexistenta, sau expirata, la diguri, baraje, drumuri si poduri. Un rau are o albie minora si una majora.
O ploaie cu debit important, de durata, depaseste albia minora. Oameni saraci si-au facut casele din chirpici in albia majora a raului. Uneori, langa cea minora. Chirpiciul, material de constructie al oamenilor sarmani, amestec de lut, paie si balegar uscat e un material ieftin, sensibil la inmuiere. Un namol intarit in forme de lemn, care nu rezista la venirea apelor.



Autoritatzi incompetente au permis aceasta ineptie.
Iar oamenii saraci au pus-o in practica.
La refacerea locuintelor distruse, 3.700, statul da ajutoare in materiale. Tamplariile cu geam termopan, la usi si la ferestrele sinistratzilor, vor starni invidia saracilor feritzi de ape.
Tara noastra are populatia stratificata pe 3-4 nivele economice.
1 la mie din populatie nu poate cheltui banii castigatzi, nu stim cum. Spre 4% are nivel mediu european. Cca 16% se descurca din salariu si alte venituri. Altzi 30% au mari dificultatzi.
Majoritatea de-abia isi duce zilele. Cam 50% din populatzie traieste in saracie lucie. La tara, supravietuieste ca in evul mediu cu agricultura de subzistenta.



Nu are informatzii directe. Voteaza cum spune popa si primarul.
Chiar in acea zi de octombrie, ce coincidenta, primeste si adeverintza de lemne pentru iarna, aprobata inca din martie.

Guverne istorice conservatoare n-au avut interes sa schimbe viata taranilor.
Nici cele Liberale nu s-au implicat mult, orientate spre promovarea oraselor. Situatia incepuse sa fie schimbata de agricultorii intreprinzatori, in anii 1938-43. Numitzi chiaburi si exploatatori ai poporului, au fost trimesi sa moara in inchisori si la taiat stuful in anii 1950. Intre 1945 si 1989 s-au facut toate greselile imaginabile. Si lucrari importante au fost facute de mantuiala, mai ales la sate. Dupa 1990 a aparut spolierea resurselor in folos propriu. Guverne si Autoritatzi, pentru care conta satisfacerea clientelei, au aprobat : diguri fara piatra, sosele fara infrastructura, poduri fara otel in beton. S-a oferit albia raului ca sursa de exploatare a pietrisului in oras, scos de sub picioarele podurilor existente care, la prima apa mare, o iau din loc.

E mult mai ieftin sa previi, decat sa dregi o mare prostie.
Acum aceste greseli se platesc. Iar acei care au profitat cel mai mult tzipa cat ii tzine gura.

Published on August 26, 2005. 8044 views. 1 comment