De ce la noi in tara soferii conduc atat de agresiv ?
Nu au incredere in ceilalti, isi descarca frustrarile, isi exprima plenar intoleranta si proasta crestere, scrasnind din dinti.
Sau e doar o forma de rafuiala cu realitatea inconjuratoare ?
De drumuri suntem foarte multumiti. Sunt largi, perfecte si minunat intretinute.
Nu sunt ? Dar asa ar fi trebuit sa fie. Toate tarile au conducatorii de volan si de tara pe care ii merita. Ultimii dupa fapta si asemanarea alegatorilor.
Cei mandri ca nu voteaza ii elimina poate pe cei merituosi, care nu primesc destule voturi. Revenind, multa lume are sentimente tulburi la volan.
Desi toleranta da rezultate mai bune decat caratul batei de baseball in masina.
http://www.adevarul.ro/articole/horia-roman-patapievici-uneori-as-vrea-sa-fiu-schwarzenegger.html
Impartasirea experientelor este o cale eleganta spre apropiere.
Am fost plecat cateva zile. La intoarcere, am remarcat invitatia din partea d-lui Barsan :
Vineri, 27 martie, domnul Dinu Lazar tinea un seminar, daruit de domnia sa participantilor Asociatiei Bucurestiul Meu Drag. Am ajuns la Muzeul Municipiului Bucuresti. Seminarul era interesant, prezentat relaxat si prietenos. La ora 19.45, cand trebuia sa parasim muzeul, toata lumea dorea sa mai discute, sa puna intrebari.
Cu Dinu sunt prieten dinainte de septembrie 1968. Imi face placere sa il revad.
N-am mers la seminar sa invat, m-am dus sa il ascult si a meritat. A fost foarte placut. Multe lucruri le facem diferit, dar asta nu inseamna ca unul o face gresit.
M-a sunat Dusa Ozolin. Imi solicita aprobarea sa prezinte cateva dintre pozele mele din carte. I-am dat-o imediat, fara conditii.
Oamenii sunt diferiti. Si asta ne face mai bogati daca suntem alaturi. Apropierea este necesara intre noi si semenii nostri, din tara si din fotografie, cu mai putine orgolii si mai putine infruntari. Diavolul orgoliului trece cu post si rugaciune.
Postul mare se refera mai degraba la agresivitate, decat la mancare. Va trebui sa ne acceptam unii pe altii, cu calitatile si defectele respective, fara cedari in fata agresivitatii si mitocaniei. Si vidanjorii sunt oameni.
Au si ei dreptul la o a doua sansa, daca se arata vrednici de ea.