Principiile esteticii japoneze: Wabi-sabi este o filozofie japoneză antică, cu rădăcini în Zen.
Ea venereaza austeritatea, natura și cotidianul; Fukinsei: asimetrie, neregularitate; Kanso: simplitate; Koko: de bază, rezistent; Shizen: fără pretenții, naturale; Yugen: har subtil profund, nu evident; Yūgen: misterios si profund; Datsuzoku: nelimitat de convenție, gratuit; Seijaku: liniște.
Frumusetea reala nu are nevoie de zorzoane. Frumusetea spatiului gol, „yohaku no bi”, ma sau aki. Pentru privitorul occidental, arta Yohaku este bine descrisă în termenii lui Mies van der Rohe „less is more”. „Te apropii de perfecÈ›iune nu când nu mai este nimic de adăugat, ci când atunci nu mai rămâne nimic de scos”.
SpaÈ›iul gol, nevopsit, este principala caracteristica a picturii chinezeÈ™ti È™i japoneze. SpaÈ›iul gol nu este pur È™i simplu o zona nevopsita; este important pentru compoziÈ›ia unui tablou È™i poartă aceeaÈ™i „greutate” ca È™i zonele pictate, adesea servind la declanÈ™area sau echilibrarea motivelor. Din secolul 10, în China, pictorii de peisaj in tus încercau să surprindă spiritul peisajului din jurul lor; în tablourile lor spaÈ›iul liber funcÈ›iona ca "spirit" ki. În timpul dinastiei Song Nord, artiÈ™tii È™i-au însoÈ›it tablourile cu versuri pe spaÈ›iul gol din tablou. Mai târziu în perioada Southern Song, artiÈ™ti precum Ma Yuan (Jp; Ba En) È™i Hsia Kuei (Jp; Ka kei) È™i-au echilibrat compoziÈ›iile cu cantități mari de spaÈ›iu liber. La È™coala de Che din perioada Ming È™i moÈ™tenitorii lor artistici din Japonia, È™coala Kanou.
Kanouha a adoptat spaÈ›iul liber pe suprafeÈ›e mari. UrmaÈ™ii budismului Chan din China, Zen în Japonia, au folosit mai ales desenul in tus împreună cu spaÈ›iul gol din tablourile lor pentru a reprezenta „nimicul” simbolic sau miu inerent în ideologia lor. În picturile de ecran È™i manualele de la perioadele Heian până la Kamakura, spaÈ›iul liber a fost utilizat pentru a reprezenta adâncimea pictorială È™i miÈ™carea în timp.
În picturile pe scară largă din perioada Muromachi târzie până în perioada Edo, fundalurile de frunze de aur au fost înlocuite pentru spaÈ›iul liber, dar au funcÈ›ionat în general în acelaÈ™i mod. Mai târziu, în perioada Edo, artiÈ™ti precum Maruyama Oukyo È™i adepÈ›ii săi * Maruyama-Shijouha, interesaÈ›i să înfățiÈ™eze imagini apropiate scenelor reale, au continuat să folosească spaÈ›iul liber în modul tradiÈ›ional.
Principiul Ma. O formă de spaÈ›iu văzută în formele de artă japoneză, cum ar fi grădinile tradiÈ›ionale japoneze È™i Ikebana, este Ma. Ma înseamnă gol, spaÈ›ial È™i interval de spaÈ›iu sau timp. Ma nu înseamnă doar genul de spaÈ›iu gol care este fundal; golul este adesea aranjat pentru a fi un punct focal. SpaÈ›iul este gol, dar are È™i forme. Ma permite o energie sau un sentiment de miÈ™care în cadrul unui proiect. Ma se poate arăta în muzica tradiÈ›ională sub formă de liniÈ™te sau pauză. În Ikebana, ideea de gol permite fiecărei flori să respire È™i dezvăluie contrastele dintre elemente, precum È™i armonia È™i echilibrul găsite în aranjamentul asimetric. Ma este ceea ce permite miÈ™carea implicită să se formeze în compoziÈ›ie È™i creează „spaÈ›iul” pentru formarea relaÈ›iilor armonioase. Lipsa de spaÈ›iu duce la dezordine È™i dizarmonie.