Orbitor, Aripa Dreapta, de Mircea Cartarescu, de la editura Humanitas.
Imi place cum scrie dl.Cartarescu, cu repere epice, intre flamboaiant si introspectiv. Blestemul epocii anormale, care a mutilat 50 de ani existenta poporului nostru este descris in hiperbole amuzante. Recunosc, cartea nu este usor de citit. Pare ultra-interesanta, dar te respinge si te atrage de-odata. O zi n-am reusit sa citesc 4 pagini, a doua zi am devorat 150 din cele 587.
Intr-un paragraf, la pag. 472, este descris locul statuii lui Vasile Lascar :
"Pe soclul sau, dintre sinele tramvaielor 5 si 16, undeva pe Galati, inconjurat de un institut de cercetari, o alimentara veche si un centru de recrutare."
Chiar din cladirea institutului, devenit de proiectare din 1979, spre alimentara veche, unde vanzatoarele adunau, la marfa dosita, lungi si fotogenice cozi, am facut fotografia cu ultima coada la zahar, pe diagonala, din iulie 1982.
Dupa asta nu au mai fost cozi la zahar.
Se putea cumpara pe cartela, doar cate 1kg de persoana, lunar.
Alimentara a fost demolata din 1991. O firma de securache a facut un bloc mare si urat. Iar institutul a fost si el demolat, chiar in iarna aceasta. Doar centrul de recrutare a ramas pe str.Masaryk, dincolo de Arhiva nationala de Filme.
Cat despre vorbirea cu Casa Poporului, pag 477-481, ti-o poti inchipui pe tovarasa arhitecta Anca Petrescu, acum deputat din partea PRM, fierband in smoala in iad, recunoscand rand pe rand toate acele parabole sugestive :
Da, da, asa este ! Am pakatuit, am pakatuit !
Va recomand aceasta carte cu caldura, parca s-a mai racorit. Sau de maine.