en en | ro ro

Unii zic ca cea mai bună fotografie ar fi fost aceea pe care nu ai reușit s-o faci.
Ce ti-a rămas de la fotografia pe care ți-o doreai, dar nu o ai. Ai ezitat sau ai ratat-o, din varii cauze. Ce te-a determinat să nu o faci? Oare ce ai fi făcut cu ea? Care e povestea ei? Ce-ar fi sa adunam aceste povesti ?
Este o idee simpatica a lui Lucian Muntean, careia i-am dat curs.

Ani de zile am facut liste cu ocaziile de poze ratate din motive diverse.
Din liste amintesc cateva : 4 barbati cara pungi enorme de plastic aburite, cu manechine de mucava imbracate, printr-o raza de soare, spre Romarta. Asa aburite, miscand in pungi, pareau ca vii. Nu aveam aparat la mine, caram niste dosare cu planuri de la Proiect Bucuresti. Cu tehnica actuala, poate o filmare 4k era mai eficace.
La Universiada 1981, un militian proba un costum de baie roz, stramt, peste uniforma, tinand in mana AKM 47. Mi se terminase filmul, eram necajit ca nu mai aveam altul. Dar asa ceva s-ar putea regiza usor.
In decembrie 1988, plecam de la serviciu spre casa. Era aproape intuneric, la ora 17. Lumina de amurg dadea un efect dramatic. Ningea cu fulgi mari. Pe jos era aproape alb, pietrele de caldaram inca se ghiceau.
Din Batiste, pe Arghezi, langa ambasada SUA, transversal pe strada, pe jos era un dispozitiv din otel, cu cuie mari pentru spart cauciucuri. Era o liniste amenintatoare. 3 militieni ma priveau atent, cu ochii pe mine.

Alaturi vindeau hartie ingienica. Iese un batranel cu 2 banduliere incrucisate, albe peste paltonul negru, model Pancho Villa. Cu Leica, care aproape nu face zgomot, poate indrazneam. De gat avem Nikon F3 cu motor. In linistea serii ar fi rasunat sunetele metalice sacadate. Puteam avea mari neplaceri. Era si o expunere fara sperante: 3,5 (diafragma maxima) cu 1/4s. M-am gandit sa incerc cu 1/8, dar am renuntat. Nu am declansat.

Imi mai amintesc ceva deosebit. In august 1966, am condus tarziu o fata frumoasa. Traversam Piata Victoriei in drum spre casa. Cand am depasit cladirea Guvernului am vazut o imagine de neuitat.
Era incendiu la depoul de tramvaie Victoria, din str.Mexic. Dupa miezul noptii, din depou ieseau in sir indian tramvaiele. Toate aveau fundul vagonului din spate in flacari. Macar 20 de garnituri mergeau distantate pe Iancu de Hunedoara, in procesiune catre Obor. Vagoanele din spate ardeau cu flacari enorme, cel putin de 15m, cam cat 2 vagoane lungime. O boare usoara de vant facea palalalile sa fluture.
Era un spectacol de necrezut, ca intr-un film mare. Mai impresionant decat incendiul din «Pe Aripile Vantului».
Iar «reconstituirea evenimentului» ar fi complicata. Si destul de costisitoare.
Sa mor de necaz ca nu aveam aparatul la mine.
Desi nu cred ca ar fi iesit mare lucru pe film a-n/Iso 50 –cam 4 secunde din mana- dupa ora 24. Am fost acolo, ca sa revad locul.

Aliniamentul bulevardului este acum tot la acelasi nivel. Un punct de vedere la un balcon, vis-a vis de Guvern, ar fi mai favorabil.
Dar atunci, in 1966, linia avea denivelare vizibila ; cobora inainte de Perla, apoi urca din nou catre Dinamo.
Amintiri de mult uitate…


Published on March 26, 2018. 196 views. 0 comments

Add comment
*
*
*
the fields marked with (*) are compulsory
 
Blogroll
   » Dan Dinescu
   » Cosmin Bumbutz
   » estost
   » Mihai Moiceanu
   » Dragos Lumpan
   » Dan Vartanian
   » Bucurestiul meu drag


Nikon

Pages
   » Biography
   » Contact

Categories
   » World
   » Ro News
   » Personnal
   » About us
   » Photography
   » Old blog
   » Performanta

Archives
   April 2018  (0)
   March 2018  (1)
   February 2018  (1)
   January 2018  (2)
   December 2017  (1)
   November 2017  (1)
   » view full archives

rss