Olari church

Era amplasata pe calea Mosilor, chiar in axul strazii.

In aug.1982 incepeau lucrari la biserica Olari. Intai subzidiri, tipice pentru consolidare. Ne-am bucurat ; uite dom-le, protestele la demolari au avut ceva efect. Nu o consolidau sa o puna in valoare, ci ca sa o inlature de la vedere. Inca nu stiam asta. Urma sa fie mutata lateral, cam 40m spre est si rotita. De translatare se ocupa dl.Eugen Iordachescu, eminent inginer, pe atunci director tehnic la IPB.

Dupa realizarea talpilor de subzidiri, au montat caile de rulare. Sute de oameni veneau sa priveasca lucrarile. M-am dus in repetate randuri. Dupa-amiaza cadea lumina mai bine.

Poze facute de jos nu permiteau vederi de ansamblu. Am incercat sa urc in blocurile vechi, pe latura vest. De 3 ori nu am reusit. Usa de jos era incuiata. Infine am venit cand cineva iesea. Unde urcati, m-a intrebat. Citisem lista de locatari. Am dat un nume de sus si am urcat pe scara. Nu se vedea nimic, scara era in spate. Am sunat la etajul de sus. Nu a raspuns nimeni. Am coborat un etaj. Am sunat, zicand ca sunt de la un ziar, trebuie sa fac o fotografie. O voce de persoana in varsta a raspuns : « Nu primeste pe nimeni. »

Eram descumpanit. Pe scara urca o doamna, care m-a depasit, urca sus. M-am luat dupa ea: Doamna, asa si asa. Trebuie sa fac o fotografie cu translatarea. Dar de unde sunteti ? De la ziarul x, iata legitimatia. « Nu aveti voie sa intrati la mine in casa. »

Va rog totusi sa imi permiteti 1 minut accesul pe balcon.

Nu pot, maine plecam in concediu. Unde stati, ma intreaba dansa ? Va stiu de undeva. Pe strada x, la numarul 90. Ce sunt parintii dvs ? Medici, raspund.

Doamna s-a luminat la fata. Nu sunteti fiul doctorului L. ?!? Nu doamna, sunt fiul doctorului P. D-l dr.L, de la et.2, este foarte bun prieten cu tata. Fratele meu a fost coleg de banca cu fiul lui. Mi-a mai pus 2 intrebari, sa se convinga. S-a relaxat : Mergeti repede pe bacon. Nu stati mai mult decat 1 minut, sa nu va vada cineva. Cam intr-un minut am facut 6 clisee alb-negru si 6 diapozitive, cu cadraje diferite. Am multumit si am coborat. Ajuns jos m-am mai invartit putin cu ambele aparate in geanta inchisa. Apare un ofiter de militie, capitan parca, cu 2 sergenti. Un domn in varsta, vizibil foarte stangaci, incerca sa faca o poza.

« Interzis ! Nu e voie sa pozati Obiectivul » ! Vorbea tare, sa isi arate autoritatea. « Bai acestia, ia fiti voi vigilentzi. Sa nu cumva sa pozeze astia, sa ne faca necazuri. Uitati-va si pe sus, cu mare atentie. Daca urca vre-un spion pe acoperis »…

Prea tarziu s-au trezit « baietii ». « Infractiunea » fusese deja comisa.

Cateva zile mai tarziu, biserica a fost translatata la limita caii de rulare. Arata senzational cu spatiul liber spre vest. Uite dom-le, ce buni proiectanti. Bine arata, spuneau trecatorii.

Dupa 2 saptamani a inceput constructia unui bloc, sa o ascunda. Biserica a ramas inchisa intr-o curte interioara, langa fosta primarie a sectorului 2.

Dar tot mai bine asa, decat sa o darame. Este simpatic sa urmaresti « Invierea » in direct din bucatarie, daca ai gripa. O varianta mai veche a textului a aparut in Photomagazine 2008.