Orwo–Pentacon Contests 1981–1987

Fotografia dinainte de 1989 se « judeca » acum dupa textele din revista Fotografia, un buletin intern al AAF. Scriptic, in Romania se promova « Arta » fotografica.

In fapt era pseudo-fotografie. Fotografia din est, cu putine exceptii, se situa modest in fotografia mondiala. Ce am putea spune despre fotografia romana oficiala de atunci ? Ca era ultima din CAER. Era poate si mai si doar in Albania lui Endver Hodja.

Aveam cel mai primitiv sef de stat din est, iar pestele de la cap se impute.

http://www.dilemaveche.ro/sectiune/editoriale-opinii/articol/sclavu-lu-cea

Erau de buna seama si fotografi buni, dar acestia nu se aveau bine cu sistemul.

« Colegul de celula, inginer, fotografiase o coada, » povestea dl.Radu Filipescu, GDS. « In loc sa o lase pe film pe alta-data nu s-a putut abtine. A marit-o, a dus-o la serviciu si a pus-o pe perete. Intrebat, a raspuns ca are nevoie de dovezi, pentru nepoti, ca nu aiureaza, cand isi va povesti tineretea ca bunic. » Cineva l-a vorbit.

Si a fost condamnat la 6 ani, pe capitolul Denigrarea Realitatilor Socialiste.

In Cehia si Polonia era de bon-ton sa faci poze la coada ; exista si ilustrate cu asa ceva. Aveau alti conducatori si biserica catolica. Iar unii oameni erau mai greu de mototolit.

In Romania, ziare publicau poze festiviste dupa gustul cuplului semi-analfabet.

Chiar in Uniunea Sovietica (URSS) tonul era diferit. Erau promovate imagini cu aspect dulce-acrisor. Exprimau ideea : Nu o fi grozav la noi, dar ne simtim foarte bine si asa.

Interesant este ca la ei se puteau obtine si fonduri pentru a realiza astfel de imagini !

In acest cadru « de cooperare » a aparut concursul Orwo-Pentacon, conceput ca un concurs destinat elitei Estului. Principalul sponsor era Uniunea Ziaristilor din URSS.

Se tinea odata la doi ani. Un fotograf putea inscrie 4 poze, in format 18x24. Participau toate tarile din est. Un reprezentant din fiecare tara aducea lucrarile si participa la jurizare. Ca frate mai mare, URSS avea 2. Fiecare membru din juriu, n tari +1, primea (multe) cartonase, inscrise cu cifre (1, 2, 3, 4, 5). Si fiecare tara avea o alta culoare. Nu mai stiu regulamentul in detaliu, desi mi l-a povestit dl.Gicu Epuran.

Orice poza care primea 2 sau mai multe note, din tari diferite, obtinea premiu.

Dar « Marii Favoriti » din tara, nu au obtinut niciodata premii aici.

Fotografii adevarati, batrani sau tineri, da ! Ca H.Loffler, Dan Dinescu, Dinu Lazar. In 1983, la editia jubiliara, a fost invitat S.Comanescu. Membru in comitet de conducere al FIAP, a fost poftit sa voteze primul. L-au luat cartoanele pe dinainte si a votat pe gustul oficial, iar Romania nu a obtinut premii in acel an…

Am participat la concursul Orwo-Pentacon intre 1981 si 1987. In nov.1989 nu s-a mai tinut, ca Germania isi darama zidul. In 1981 am avut 3 premii, in 1985 la fel.

Iar in 1987 am avut 4 premii, din 4 poze inscrise. Nu mi se parea atat de important. Atunci mai afectat am fost ca suta de filme diapozitive primite fusese trecuta prin raze X...

De curand am tinut o conferinta tinerilor elevi laureati fotografic la Lic.Art. Vorbeam despre auto-cunoastere si de evitarea pozelor stereotipe. Am remarcat lipsa atentiei.

Mai multi erau siguri ca stiu ei ce stiu. La sfarsit, mi-au spus scandalizati :

Trebuie sa fie o piata pentru « adevarata » fotografie de arta. Am pus cateva intrebari. « Adevarata », pentru ei, era una comerciala, pe retete de mult demodate.

Ce urmaresc sa arat : Valorile din tara noastra erau inversate, de-a dreptul false. Si in parte, asa au ramas. In multe domenii, daca incerci să converteşti faima autohtona într-o prezenţa decenta, în Vest - descoperi că împăratul este gol, daca nu impostor.

http://www.romanialibera.ro/opinii/comentarii/impostura-vietii-noastre-publice-231790-pagina1.html#top_articol

Cine nu este dispus sa creada, sa ii intrebe pe occidentalii care se ocupa de fotografie la nivel inalt. Si cunosc situatia de la noi. Cam 9 din 10 au aceasta parere.

Lucrurile au mai evoluat, dar tot cu incetinitorul.

Trebuie sa existe piata pentru fotografia artistica, spunea acel tanar. De buna seama, una subtire, separand net fotografia care transmite emotii, de poze pur comerciale, zise de arta. Acestea, cum am mai scris, se vand la piata. Nu la noi, ci la ei.

La Amsterdam, la Londra, sau la Paris.

Pana si in arta comerciala, succes au cei ce sunt virtuozi in capitol, nu doar imitatori.

Incerc demonstratia prin reducere la absurd. Presupunem ca majoritatea privitorilor ar prefera poze superprocesate, tratate cu toate uneltele posibile din Photoshop.

Desigur exista asemenea oameni, mai sensibili la socul agresiv decat la credibilitate. Nu contest. Atunci pozele modificate ar fi tinta, nu ?

In aceste cazuri, cei cu formatie grafic-vizuala obtin in fotografie rezultate si mai bune decat fotografii care renunta la propriile arme. N.Ilfoveanu si I.Kiraly au fost castigatorii la concursul ECB, cu juriu international, in aceste conditii.

Pentru cei care nu inteleg textul, cum se vede si din comentarii, un rezumat :

Curentul principal al fotografiei locale a produs - si produce si acum mai mult rebuturi.