en en | ro ro

Dupa Ploiesti, am remarcat din tren o biserica diferita pe stanga. Pe campul acoperit de zapada, 2 oameni carau mai multe scanduri lungi. Le transportau prin oceanul alb, legate pe o bicicleta veche. Un contrast grafic, dur si dureros.

Din tren nu poti avea decat impresii fugitive.

Am fost la Craiova in august, pe timpul caniculei. La Bailesti erau chiar 42°C la umbra mi-a zis B.Panait. Cum treci de Rosiori, apar cotigile cu magarusi.

Multe terenuri erau lasate in parloaga. M-a surprins orezaria din Draganesti. S-a putut mentine, nivelul Oltului indiguit este deasupra ei si apa curge singura la vale.

Erau in vigoare restrictii de viteza, sinele se dilata si se pot desface. La intoarcere, trenul la care aveam bilet avea intarziere de 135 minute. Eram descumpaniti, dar imediat s-a anuntat un tren particular Timisoara-Bucuresti-Brasov. Am dat inapoi biletele CFR primind 90% din valoare, cat contravaloarea biletelor din acel tren.

Oare ce directori ai CFR or fi coproprietari ai acestui tren, cu foste vagoane SNCF. Ei, acest tren avea si ceva merite foto. Spre deosebire de trenuri Intercity cu geamuri fixe, la acesta geamurile se deschideau, dealtfel si toate usile, chiar in mers. Aveam 50mm, cam scurt pentru pasagerii pe peronul garii, desi lung in interiorul trenului.


Am plecat devreme spre Iasi. De la 6h30 in est se percepeau forme de relief, ascunse de ceata diminetii ca o patura vaporoasa deasupra careia apareau varfuri de copaci. Geamurile erau fixe si murdare. Mai multe rauri erau secate. Milcovul in special fusese “secat dintr-o sorbire”, ca in Hora Unirii. In sate, langa Iasi, case cu turnulete arata bunastarea proprietarilor.

De Zane si Grajduri am scris mai demult. Se vad interesant si din tren. Copii aproape goi alearga in intampinarea “strainilor”. Poate vor primi ceva.

http://www.ap-arte.ro/ro/blog/blog-vechi/articol/intram-in-europa/165/6059.html

Cand am plecat, luasem si 70-200. La intoarcere, trenul Regio avea ferestre fixe. Am vorbit cu controlorul. Vreau sa fac cateva declansari la Zane si Grajduri, i-am spus. M-a lasat o jumatate de ora in compartiment la clasa 1-a, unde se deschideau ferestrele. Trenul a trecut jos si in viteza.

Vegetatia inalta si 2 linii electrice la est acopereau partial Zane. La Grajduri, spre vest, erau alte 2 randuri, dintre care una de inalta tensiune. Morala? In fotografie nu-ti trebuie obiectiv lung din tren. Mult mai bine te apropii pe jos, din directia convenabila. Pacat, am devenit comod si fac asta mai rar decat inainte, mai ales departe de casa. Altfel, nationalitatile inlocuitoare par sa fi prosperat pe timpul crizei. In noua calitate de cetateni ai Uniunii Europene, si-au extins mult zona de activitate.

http://www.internationalromaniunion.org/index.php/ro/activitati

Au schimbat modelul casei, prefera case inalte cu materiale mai bune si turnuri mai putine.

  


Published on September 20, 2012. 4632 views. 3 comments

Add comment
*
*
*
the fields marked with (*) are compulsory
 
Pages
   » Biography
   » Contact

Categories
   » World
   » Ro News
   » Personnal
   » About us
   » Photography
   » Old blog
   » Performanta

Archives
   » August 2019  (0)
   » July 2019  (0)
   » June 2019  (0)
   » May 2019  (0)
   » April 2019  (0)
   » March 2019  (0)
   » view full archives