en en | ro ro

Pe 6 ian.1987 am revenit la serviciu dupa anul nou. Am sunat la Timisoara, la Militie, sa le spun : La multi Ani! Multumesc! mi-a raspuns maiorul.
Puteti veni maine ? Am sa va pun o intrebare grea? A doua zi eram la Timisoara.
Maiorul glumet mi-a spus. Dom-le, aparatul l-am gasit!
Daca ne arati unde este seria obiectivului ti-l dam. Daca nu, nu !
Am rasucit inelelul distantei si al diafragmei in directii diferite. Seria era scrisa intre ele, invizibila vederii. Al naibii aparat, un ceas am cautat seria. Nu am gasit-o.
Hotul luase trenul la Arad si vanduse aparatul fotografului din gara Arad, pentru 400 de lei. Iar fotograful a vazut ca este marfa de furat! In fundul aparatului era lipita o eticheta, cu numele, adresa si numarul meu de telefon. Cand am recuperat aparatul, in interior avea alt nume, in acelasi loc ! Aparatul costa 3.400$ nou cu obiectiv.
Un schimb de 8$ la 1 leu Ceaska pare un record de invidiat, mai ales in acea vreme. Detaliile le-am aflat la proces, unde am fost obligat sa merg.
Am avut mare noroc prima data. Hotul a fost prins intamplator.
Plecat de 3 ani din orasul unde ii fusese eliberat buletinul, fura din hotelurile unde tragea dand chiar propriul buletin. Nu il cauta nimeni ! Erau peste 200 de reclamatii de furt impotriva lui, din toata tara. Doar inscrierea pe lista difuzata pe tara i-a fost fatala.
Avea un nume usor de tinut minte. Cei 4 apostoli erau 3, Luca si Matei, unul dintre ei.
Il chema Luca Matei.
S-a intalnit cu un baraj de rutina, pe 31 dec, in gara Deva. Faceau controale in sala de asteptare la clasa I-a, singura incalzita. Ii amendau pe cei fara bilete de a I-a. Un militian tanar l-a invitat la post, pentru verificare. Ii remarcase numele. A telefonat la Timisoara. Doi plutonieri l-au adus cu catuse, pe tren, pana la Timisoara. Acolo l-au intrebat, Amabili, ce a facut cu aparatul.
Mai avea vanatai pe fata, dupa 3 luni la proces.
A urmat scena finala. Intr-o dimineata geroasa de ianuarie, 2 ofiteri de militie intra in dugheana fotografului din Arad. Ati cumparat cumva un aparat de fotografiat asa si asa? Nu stiu nimic, a raspuns acesta.
Bine, veniti pana afara sa va aratam ceva. Au deschis port-bagajul Daciei:
Dar pe tovarasul, il cunoasteti? Tovarasul nu arata promitator, dupa discutiile Amicale si plimbarea de 55km, in portbagaj la -12C. Asa ca fotograful din Arad a scos imediat obiectul cu pricina.

Au trecut anii. A disparut epoca de aur si au aparut computerele.
Am facut un fisier cu numere de serii de la toate aparatele si obiectivele mele.
Pe 19 /03 /2002 am revenit acasa de la serviciu mai devreme ca de obicei. Usa de la intrare parea blocata. Prinsese presul de 3cm dedesubt.
In interior usile erau vraiste. In dormitor, dulapul era deschis, iar continutul era in pat. Lipseau ceva bani si toate fostele bijuterii ale mamei.
Cu durere, am remarcat lipsa celor 2 genti cu aparatele de fotografiat. Am chemat politia la telefon. 2 politisti au sosit in cateva minute. Pareau amabili si competenti; dar nu mi-au dat nici-o speranta. Am dat toate datele politiei, la consignatii si pe Internet: numere de serie, semne particulare, copii cu imagini ale aparatelor si obiectivelor. Speram sa ajute.

84%20Leica%20M4_2%20si%20M3.jpg

In poza apar : Leica M.3 cromat, nr.serie : 701809; Leica M.4-2, serie : 1525557; obiectiv Summicron 2 /50 mm, serie : 2350608; Summicron 2 /35 mm, serie : 3115790
Nu le-am mai gasit. Si dupa 8 ani simt lipsa celor 2 aparate de Moda Veche.
M-am gandit ca cele patite de mine pot fi informatie utila pentru altii si am scris acest articol. A fost si vina mea.
De obicei tin gentile in locuri greu de imaginat, sub ciorapi murdari, printre vechituri.
In acea zi, ambele genti erau pe un scaun, langa iesire.
Iar Leica M4-2 cu Summicron 2 /35mm mi-a fost furat a 2-a oara in 15 ani.
Intre timp a venit revolutia digitala. Nici ochii mei nu mai au acuitatea initiala.

In concluzie ar fi de dorit : sa va notati numerele de serie. Sa le aveti la indemana cu voi, la drum. Gasiti o /mai multe/ ascunzatori undeva. Preferabil la indemana, dar cat mai surprinzatoare.

Exista povesti si cu pazitul de hoti. Mary Ellen-Mark ascundea obiectivele scumpe in cuptor. A lipsit cateva luni la un reportaj in Australia pentru o revista, care i-a cerut clisee mari pe Hasselblad. La intoarcere a avut pofta de o placinta.
Dupa ce a scos placinta, a gasit obiectivele cu capacul topit, scurs pe ele, si cu lentila frontala sparta. Uitase cu totul de ele.
Un parizian mi-a povestit o alta intamplare. In cladirea lui mai fusesera cateva jafuri.
Asa ca avea 2 ascunzatori. Una in cosul mare de gunoi. Sub gunoiul real din punga neagra, intr-o punga argintie groasa erau puse aparatele. A intalnit o fata superba.
Au plecat impreuna in week-end, lasand mare dezordine in casa. Cat timp lipseau, a venit mama lui de la Bordeaux. Si i-a facut ordine. I-a aruncat tot Gunoiul : Leica M4-P, Nikon F3, 6 obiective!

Este mai bine sa fiti avizati si prevazatori. Paza buna trece primejdia rea.

Publicat în 10 februarie 2010. 3971 vizualizari. 0 comentarii

Adauga comentariu
*
*
*
campurile marcate cu (*) sunt obligatorii
 
Pagini
   » Biografie
   » Contact

Categorii
   » Lumea
   » Actualitate Ro
   » Personal
   » Noi
   » Fotografie
   » Blog vechi
   » Performanta

Arhiva
   decembrie 2019  (0)
   noiembrie 2019  (0)
   octombrie 2019  (0)
   septembrie 2019  (0)
   august 2019  (0)
   iulie 2019  (0)
   » toata arhiva

rss