Casa cea mai ponosita de pe strada

Casa veche a fost frumoasa, dar nu a fost deloc intretinuta. Dupa 83 de ani, avea nevoie macar de renovarea fatadei. Sotia m-a convins in martie.
Peretele era cald afara in zona radiatoarelor, pe cand plateam sume exorbitante la gaze.
Am hotarat sa o reabilitam termic, cu reducere a pierderilor de caldura, sa inlocuim jgheaburile si burlanele si sa o revopsim in culori mai potrivite.
Sa pavam si curtea, ca sa stam mai mult afara.

Santierul a mers remarcabil.
Au lucrat relativ repede si bine la fatada, doar cheltuielile au fost obscene. Sotia mi-a dat telefon. Sa fiu atent cand revin. Sa nu merg in alta parte, culoarea casei ni s-a schimbat. La curte, s-au impotmolit rau de tot. Au lungit-o 4 saptamani, spre disperarea cainelui si a pisicii. Animalutele nostre se credeau stapane pe curte.
S-au trezit cu scule zgomotoase, ciocan pneumatic, flex si bormasina, manuite de invadatori care le-au scos din sarite.



Pana la urma a trebuit sa refacem si scara principala, gresit conceputa initial.
Sotia cumparase gresie, ca ea stie mai bine. Scara veche avea trepte de 18 /24 cu nasuri mari din mozaic. Care crapasera dar nu puteau fi refacute din gresie portelanata subtire. Noroc ca am avut arhitect care lucra gratis si in week-end. A trebuit sa o reproiectez. Sa o spargem, ca sa o turnam si placam din nou. Dar a iesit bine.

Acum, ne simtim mult mai liberi, adica usurati de banii platiti. Putem reveni la viata sociala. Santierul era pana la ora 18, nu erau posibilitati sa ajungi la manifestari de vara programate la ora 18, dupa program, cum se obisnuiesc. Ne bucuram si de casa. Nu mai e cea mai ponosita, desi strada noastra este dintre cele mai elegante ale capitalei.
Iar cele 2 patrupede se bucura in liniste de curtea nou pavata.



Asa le place lor, sa se prajeasca pe beton. De ce sa stea la umbra frunzelor ?
Alea trebuie maturate. Bietul caine, l-am programat si la spalat, poate ca devine martir...

Publicat în 21 iulie 2009. 6695 vizualizari. 0 comentarii