Expozitia din sala ovoida

Sediul Consiliului General al departamentului 13, Bouches du Rhone, este impresionant. Cladirea construita in 1994, dupa proiectul arhitectului englez Will.Alsop, are trasaturi care o apropie, pastrand scara, de Casa Poporului. Cateva cifre edificatoare apar aici :
http://www.cg13.fr/conseil-general/hotel-du-departement/chiffres-clefs.html

Are risipa evidenta de spatii si resurse, cu executie destul de aproximativa. Este o cladire publica mai speciala, in care accesul publicului este interzis. Functionarii se plang ca intretinerea si consumul de utilitati sunt enorme. 3 muncitori spala non stop, cu perii cu cozi super lungi, stalpii in X ai structurii.
Si folosesc un utilaj autoelevator, ca sa spele geamurile interne de sus.



In holul megastructurii este suspendata sala ovoida. Arata spectaculos de jos si mai jalnic de sus, se vede tabla plina de praf.






Aceasta sala de expozitie are cel mai complicat sistem de montare pe care l-am vazut, nu exista simeza. In peretele curb interior al salii sunt gauri distantate la 28cm. In gauri se monteaza tevi verticale din inox, cu un sir de gauri in ele. Ideea era ca exponatele sa fie atarnate cu carlige, direct de acele gauri. Doar ca asta nu este posibil.

Sistemul a evoluat, spre complicat : carligele standard nu intra vertical in gauri. Au fost achizitionate lanturi din inox, de care sa spanzuri exponatele.
Nu mi-a placut cum aratau. Am imaginat un montaj mai discret. Am cumparat suruburi mici, cu piulite si saibe. Un lant a fost montat in spatele fiecarui panou aluminiu, prins cu suruburi. Iar zalele libere ale acestuia a fost agatat de 2 bare, cu carligele standard.

Ca sa fie mai distractiv, distantele intre gaurile verticale erau destul de diferite, 15cm intre coltul stanga fata si dreapta fund. Tevile scurte cadeau in locuri scurte, cele lungi nu intrau in locurile scurte ; gaurile din tevi la inaltimi diferite, carligele tot diferite, lanturile aveau 3 dimensiuni de zale. Ca sa faci orizontal un panou suspendat pe 2 tevi era o singura cale : sa pui bucatele de carton in gaura de jos. Ne-am distrat, in 3 persoane, cam 7 ore. Pe la ora 15, lumina era foarte frumoasa, lumina soarelui sud-vest fiind reflectata in lungul salii.



Dar vernisajul era prevazut la ora 18, exclusiv sub lumina artificiala. Lampile halogen erau atarnate cu o bucata de conductor electric de 25cm, greu puteai sa le directionezi. Trebuie sa recunosc ca pana la urma nu arata deloc rau.





Bruno mi-a spus : Sa nu creada cineva ca ma rog la poze. De fapt punea etichete dedesubt. Sau invers ?
Cand totul era gata, au intrat cativa magrebini. Unul a zis indignat : O expozitie comandata de bogati ! Si atunci noi, stanga, cum ramanem ? E nula atunci.
Cata Perspicacitate.
Membrii clubului presei, prezenti la vernisaj, aveau alta parere.

Publicat în 10 ianuarie 2009. 5375 vizualizari. 0 comentarii