Imagini de arhitectura

Fotografiile de arhitectura se fac mai greu. Pentru a fi mai competitive, ar trebui folosite utilaje specializate. Pentru unii beneficiari redresarea pe verticala si chiar pe orizontala este obligatorie. Calitatea tehnica e importanta. Folosirea unui trepied este binevenita, sau chiar inevitabila. Si mai importanta este lumina, cat mai favorabila.



Specialist pe Bucuresti a imaginilor de arhitectura in 1935, arhitectul Alfred Petit facea fotografii cu camera 13x18cm. Se plimba prin oras, fara aparat de fotografiat. Dar avand la el planul zonei, busola si o abaca care arata declinatia solara. Hotara ce dorea sa fotografieze si cum ar trebui sa-i cada soarele. Stabilea aproximativ data cand acele dorite ar fi aproape de dorintele lui, sau ale clientului. Revenea si monta aparatul, macar o ora inainte ca lumina sa aiba directia dorita.
A fotografiat biserica Stavropoleos cu lumina razanta, care lumina biserica, dar lasa in penumbra fatada bancii din spate. Intre cele 2 planuri e o diferenta de numai 1,2 grade. Si lumina revenea din directia respectiva, doar in 4 zile pe an, pentru 2 minute.
Pare clar ca revenitul pe incercate, pentru lumina ideala, conduce la sanse aproape nule. Intre timp a fost construita cladirea Exim-Bank si razele orizontale nu mai ajung pe biserica.
Reamintim ca lumina de azi, va avea un unghi absolut identic peste exact 6 luni, la aceeasi ora, daca este vorba de toamna, ori de primavara.
Daca este vorba de decembrie-ianuarie sau iunie-iulie, lumina identica apare numai exact peste un an. Tot la aceeasi ora.
Demersul.
Fotografiile trebuie sa fie facute astfel ca sa fie cat mai interesante si deosebite.
Mare succes a avut un fotograf francez prin 1987. A expus 20 mariri 1,4x1m cu catedrala Sacre Coeur, simbol al Parisului, pozate cu obiectiv de 1000mm pe Asahi Pentax 6x7. Fara exceptie, erau numai imagini cu prima raza, aparuta dupa ploaie, facute din cladiri inalte diverse, avand in fata diferite prim planuri, in general acoperisuri in umbra, cu contrast de temperatura de culoare. Culorile foarte saturate peste cerul inchis, spre negru, aveau un efect suplimentar de interes.

Din puncte destul de inalte se poate percepe si fotografia silueta caracteristica a orasului.
Punctele cele mai inalte in oras ofera panorame impresionante de privit. In toate tarile, pe aceste puncte sunt amenajate puncte de belvedere cu acces platit. Dar de obicei, fotografii facute din aceste cladiri foarte inalte sunt dezamagitoare. Ce vedeam panoramic, apare inghesuit pe poza 15x10cm sau pe net, pe 400 pixeli.
Un exemplu nefericit este si vederea de pe Palatul Parlamentului-Casa Poporului. De jur imprejur se vad ecranele arhitecturii megaloman-ceausiste, ca niste enorme decoruri de opereta.
Vizitam un arhitect in varsta, care locuieste vis-a-vis, pe bd.Libertatii. Mi-a spus ca, atunci cand i-a venit repartitia, s-a gandit cu groaza. Toata viata va vedea pe geam doar Casa Poporului.
Apartamentul sau are orientare est. Vede zona ramasa din centrul istoric, cu dealul Mitropoliei. Dealul Mitropoliei era unul din reperele siluetei orasului Bucuresti. A fost ascuns de blocuri urate si mari, construite la baza colinei in 1984.



Fotografiile cladirilor ce dispar din oras sunt importante; ele nu vor mai putea fi refacute.
Cativa ani, am urmarit cateva zone din oras, care erau rase cu un entuziasm dement.

Publicat în 24 octombrie 2005. 7230 vizualizari. 0 comentarii