Exista multe retete de facut fotografii.
Cred ca toate sunt daunatoare. Sunt suficiente pentru a vinde o poza proasta, dar incapabile sa te duca la un nivel la care sa faci macar poze bune, dara-mi-te exceptionale.
O reteta raspandita, ar fi urmatoarea. O echipa merge sa faca Capudopere.
Se duc la locul reputat. Complectatzi aici cu locul favorit, de la vulcanii noroiosi, prin Delta, la manastirea Voronet, sau orice alt amplasament mondial, de la insule cu mare si plaja minunata, pana la NY, Paris sau Tibet.
Iau si cateva modele, cat mai dotate intelectual si fizic, cu picioare extra-lungi. Si rechizita multa. La locul faptei, nu prea stiu ce sa faca. Planul de acasa nu se potriveste cu cel din targ.
Sa iasa bine locul, ar trebui facuta o poza panoramica. Atunci modelele apar mici ca furnicile. Ca sa le iasa bine picioarele, ar trebui un tele luminos.
Proiectia pe nisip nu e prea favorabila. Ar fi in avantaj cu lumini tulburi, dar in semi-obscuritate locatia devine (aproape) inutila.
Si pozele gen "Cu Frosi la Lac" tot cam asa ies.
Cam asa se fac si calendarele Pirelli.
Doar ca alegerile se fac de catre echipa doar pentru Tema, poate si locatie.
Dupa ce a gasit un fotograf de prima mana, caruia i se da mana libera sa se joace cu texturi, culori si mai ales cu simboluri si cu lumina senzuala.
Am si eu o reteta, mai modesta. Las totul de-o parte, cand am chef sa fac poze.
Si ma duc. Sunt atunci mai atent si mai receptiv.
De multe ori si pozele ies mai bine.
Mai ales daca subiectul ma intereseaza si nu mi-este strain.
Asa am patzit alaltaieri.
Ce este cel mai specific lunii decembrie ?
Soarele este foarte jos, dand umbre spre orizontala.
Apar si reflexe din unghiuri nesteptate.
Sau poate nu apar.
Dar vezi oameni bucurandu-se sincer.
Si daca ai facut-o cu placere, vei fi probabil recompensat