Pentru englezi e admiralul H.Nelson, pentru catalani, arhitectul Antoni Gaudi, dar pentru italieni este inegalabilul compozitor Giuseppe Verdi.
Invers decat Napoleon, italianul Verdi s-a nascut oficial in Franta, la Roncole, Bussetto. N-a fost primit la conservator care acum ii poarta numele, prea in varsta si insuficient de bun la pian. Decesul sotiei, dupa pierderea celor 2 copii, l-a dus in pragul disperarii. Un insucces cu opera «Un giorno di regno» era sa il faca sa renunte la compozitie. Dar s-a concentrat pe noua opera «Nabucco», cu un triumf national la opera Scala din Milano. «Va pensiero», corul sclavilor, a devenit imnul «resorgimento», autonomiei Italiei.
Viva VERDI era inscriptie apocrifa (Vittorio Emmanuele Re Di Italia) sub austrieci. Mutat la Paris compune trilogia : Rigoletto, Trubadurul si Traviata, 1851-53, enorme succese, consacrand pretutindeni Opera italiana.
Dupa proclamarea independentei Italiei, 1860, popularitatea lui Verdi creste continuu. Si ultimele sale opere : Aida, Otello si Falstaff au succes triumfal. La moartea sa din 1901 300 mii de italieni l-au condus pe ultimul drum.
Italienii considera ca muzica lui Giuseppe Verdi a avut un aport mai important la unirea si consolidarea Italiei, decat toti politicienii la un loc. Ce efect important are cultura in coagularea constiintei nationale. Si dupa 150 de ani muzica lui are un efect devastator :
http://www.youtube.com/embed/G_gmtO6JnRs
Dirijorul Riccardo Muti admite bis la corul sclavilor din Nabucco, la Roma. Dar le cere miilor de spectatori sa se alature, ca protest la politica stupida a guvernului care taie din banii culturii, cu Primul ministru S.Berlusconi in sala.
La «O mia patria, si bella e perduta» sala intra in transa. La sfarsit toti isi sterg lacrimile.
Cultura, cultura, dar ai nostri au probleme cu doctorate - si ale lor si ale discipolilor lor...