Nomachi, un maestru al culorii

Kazuyoshi Nomachi se prezinta ca un pelerin. Este interesat de procesiuni religioase.

Cu seriozitatea sa japoneza, a trecut la mahomedanism ca sa poata fotografia si hagialacul la Mecca, cel mai important din lume. Orice mahomedan este obligat sa il faca macar odata in viata.

http://www.nomachi.com/index_en.html

A facut-o atat de bine incat cartea sa a devenit oficiala in Arabia Saudita.

Scriam de curand despre superficialitate. Daca-i vorba de seriozitate, o paranteza. Iata aici revolta unei doctorande, romanca la studii in Japonia, privind diferentele de mentalitati si de civilizatie dintre cele 2 tari :

http://www.gandul.info/news/m-am-enervat-revolta-unei-doctorande-romance-din-japonia-aici-nimeni-nu-s-a-batut-pe-zahar-scrisoarea-manifest-a-ceciliei-manoliu-8074853

Pozitia din clasament a Otelului din Galati dovedeste ca seriozitatea si tenacitatea inving talentul si banii, daca ultimele 2 sunt minate de superficialitate. 

Dar sa revenim : Un cunoscut fotograf e nemultumit ca nu prezint realizarile locale : « Fotografi talentati si de mare sensibilitate avem si noi, dar refuzati sa ii vedeti chiar daca va intra in ochi ». Cunosc multi fotografi romani care au calatorit. Au facut acolo fotografii bune, dar niciunul n-a iesit din pozitia de turist. Poate M.Barbu are 3 poze de pus alaturi de cele ale japonezului. Cati romani pot arata asa ceva :

http://www.nomachi.com/essay_detail10_en.cfm?ItemID_b=635&orderID=135

Nu e vorba de exotism, cat despre seriozitate. Ca sa faci asemenea fotografii trebuie mai intai sa fii acceptat in comunitate. Asta presupune timp, eforturi si documentare, relatii umane. Si mai ales empatie si intelegere.

Peste tot, de la menonitii din Bolivia, la tuaregii din Sahel, vedem aceeasi toleranta. E clar ca nu ai acces integral la viata oamenilor, daca nu o impartasesti. In eseurile sale, pe continente diverse, apar fotografii care presupun relatii stranse, cunoastere, intelegere si acceptare. Si cheltuieli, fara indoiala.

Vad fotografii facute de romani, unii par a cheltui fara limita, dar rezultatele lor sunt foarte departe de asa ceva. Daca ma insel cumva, astept exemple concrete.

Astept, de la sutele de peisagisti romani, 3 imagini sa reziste alaturi de cele mai bune ale lui Kazuyoshi Nomachi, din seriile : Oaze de arta, Orizonturi din Sahara. Scriu un articol special, daca exista asa ceva, promit.

Aceasta are o lumina cum am mai vazut doar la Salgado.

http://www.nomachi.com/gallery_detail10_en.cfm?ItemID_b=123&orderID=36

Foloseste superangulare, subliniind relatiile apropiate. A folosit si teleobiective lungi.

http://www.nomachi.com/gallery_detail10_en.cfm?OrderID=41

Si pentru acei topiti dupa tehnica, care program expune asa ?

http://www.nomachi.com/essay_detail10_en.cfm?ItemID_b=312&orderID=43