Amintiri de la ANL

Agentia Nationala de Locuinte a fost infiintata sub CDR, cu bune intentii. Ideea era sa se subventioneze locuintele pe credit, ca tinerii cu formare profesionala buna sa nu mai plece din tara. Ea era gandita ca un arbitru garant intre autoritati locale, proiectanti si constructori, bancile care dadeau credit si beneficiarii acestor lucrari.

Am venit la ANL, april.2001, dir.general fiind D.Stefanescu. Guvernul PSD se intindea progresiv, schimband oamenii si strategia : ANL urma sa faca locuinte - pentru PSD.

Din Director Tehnic am devenit inspector la Pregatire Amplasamente, locuinte Credit imobiliar. Mi s-a micsorat salariul cu 3 gradatii, in speranta sa plec singur. Dupa 2 saptamani, noul director C.Popescu imi solicita insistent sa rezolv ceea-ce cei 5 noi directori nu erau capabili sa faca. M-a invitat « sa scot castanele din foc ». A aparut si directorul tehnic Antohi de Bacau. Speriat de S.Sechelariu, mi-a cerut sa plec in 3 ale lunii la Bacau « sa aduc » aprobarea consiliului local. Era ignorant. Consiliul municipal se intruneste doar in ultima saptamana a lunii. M-am interesat telefonic, sa fiu sigur. Nu puteam face nimic - si nu m-am dus. Tipul aproape ca a turbat.

Nu avea « asigurat spatele fata de Ministru ». A pus-o pe tovarasa Popescu, nepoata directorului, sa verifice exact cum stateam cu lucrarile, sa ma poata da afara cu acte in regula. Toata lumea stia ca Nu Ma Omoram cu treaba pe la ANL.

Dar nu stiau exact cum decurg lucrurile. Compara Parcului cu Coanda, pentru care se dadeau toti banii ! Popeasca s-a caznit 3-4 saptamani sa verifice mersul santierelor, cu ajutorul dirigintilor din teritoriu. Rezultatul verificarii l-am aflat, indirect, tot de la C.Popescu, directorul general : « Daca dintre realizarile santierelor noastre, 67% sunt cele urmarite de dvs, nu e pacat ca lucrati doar 33% din timp. »

Proiectele urmarite de mine avansau rapid pentru-ca imi asumam responsabilitati. Nu era prea greu, dupa ce fusesem 3 ani arhitect-Sef adjunct al capitalei.

Colectivul pregatire amplasamente avea 9 angajati. Ceilalti 7, inclusiv « sefa » faceau hartii, cerand parerea tuturor. Totul se schimba, modifica, amana si nu iesea la liman.

Iar « zapacitul care nu se omora cu treaba » promova PUZ-uri cu avantaje, respingea proiecte slabe, reducea spatii de circulatie inutile, facea « corecturi » la arhitecti de varf din Constanta, Iasi sau Bucuresti. La inceput, erau indignati. Au vazut unitatile lor de locuit trecand, in 10 zile, de la 2 clienti la 26. Au inteles ca era clar in avantajul lor. Cu proiecte precise si costuri abordabile, stabile, santierele mergeau relativ bine.

Am avut relatii excelente cu arhitecti de varf. Apreciau conversatii sincere, expeditive, reciproc avantajoase. Al.Beldiman /Buc, M.Iuga /C-ta, Ultimescu /Iasi o pot certifica. Nu puteam colabora cu cei slabi. Cei de la IPJ.Galati nici nu pricepeau ce spuneam. Stiau doar una si buna. Asa fusese « ordinul »…

Relatiile de proiectare pentru locuinte ANL prin Credit Ipotecar pleaca de la scopul final, vinderea caselor catre beneficiari. O conditie ca proprietarii sa se poata muta in casa era ca zona sa fi fost viabilizata cu retele. Solutii care costa prea mult amana, uneori cu ani, darea in folosinta a caselor. Locuintele prin ANL nu pot avea cheltuieli care greveaza puternic costurile. Pentru banii platiti, proprietarii sunt exigenti. Doresc o casa moderna, economica, placuta, deosebita.

Mai ales in partea PSD s-au obtinut case. Unii din cei ce vanau chilipiruri s-au pacalit. Cartierul Parcului a iesit foarte bine. Henri Coanda, cu prea multe modificari, s-a ofilit.