Oportunitatea arterei nord–sud Buzesti–Berzei–Hasdeu–Uranus

Am fost la conferinta-dezbatere pe aceasta tema. Meritul ii apartine d-lui profesor Ct. Enache, care a declansat-o. Nu voi insista pe utilitatea arterei, de care sunt convins.

Problemele de discutat ar fi de ce se realizeaza atat de tarziu si cu atatea greseli. 

La 150m sud de Stirbey Voda, strada Berzei are profil initial de 24m intre cladiri, cu 2 benzi pe sens pana la Splai. Artera a fost propusa din 1927 de Horia Creanga cu traiectorie usor diferita. Traversa Stirbey Voda cu 15 metri mai la vest. Blocul de colt, care ascunde biserica Cuibul de Barza, metoda Ceaska, a fost finalizat dupa 1994. Dl. Enache avea dreptate in multe privinte. Proiectele vor fi realizate in functie de interese politice, in limitele resurselor disponibile. Din pacate, dansul nu este un foarte bun orator si a vorbit 2 ore.

La ilustrarea volumetriei, dl.arh.Panteli trebuia sa zica : sa vedem cat suporta bulevardul cu aceasta latime, oferim informatia primariei ca sarcina pentru investitori. Evident ca nu asa va arata locul peste 25 de ani.

Si societatea civila are dreptate, sustine ca ar trebui dirijate fonduri catre transportul in comun, nu pentru noi bulevarde. Corect, dar capitala Bucuresti nu are o alta alternativa la Magheru, pe directia nord-sud. Lumea nu e suficient informata. Bucuresti este un oras mutilat. Traversarea nord-sud a orasului se face aproape exclusiv prin piata Unirii.

Oamenii trebuie sa se deplaseze. Si transporta uneori persoane cu probleme locomotorii. Bucuresti are 1,9 milioane de locuitori, iar Paris intramuros are 2,1 milioane. Schemele de metrou arata ca acoperirea celor 2 orase difera mult : 

In Paris nu exista nici-un loc fara 2 statii de metrou la sub 300m.  

Stau langa piata Gemeni, ultra-central. Cele mai apropiate statii sunt ambele la 1,8km.  

D-na Hannah Derer are in buna parte dreptate. Felul in care sunt puse in practica lucrarile este mai mult decat ingrijorator. Dar lucrurile au o masura. Dreptatea ei nu rezista in viata. Roma are 400 monumente istorice si atat. Nu poate adauga unul in plus. Este o veche decizie economica, mai mult de atatea nu pot intretine. Nici ei, nici noi. Bucuresti are o lista cu 2.700 pozitii. Care sunt lasate sa se degradeze, mai ales prin devastare de locatari ilegali.

Simpla  adaugare de noi cladiri pe acele liste, nu le va schimba soarta. Discutam asta cu prof. Sanda Voiculescu si d-na Bratuleanu. Monumentele trebuie protejate prin politici legiferate. Toate cladirile de valoare ar trebui cumva protejate. Ca arhitect, am fost socat de reactia salbatica a autoritatilor si a constructorului.

Si Paris are limita pentru monumente. O fi urbea noastra mai incarcata istoric ? Nu cred. Mai degraba a avut comisii lipsite de discernamant in selectionarea de monumente. Excesul de zel nu le-a protejat, doar a banalizat situatia. Multe cladiri importante de patrimoniu se degradeaza accelerat. Pe Mosilor, hanul Solacolu nu are acoperis de un an. Cand hanul a fost solicitat ca sediu de fundatia Getty, fruntasi politici din FSN le-au solicitat 40 mil.$ !

Dl.Mario Kuibus se inseala. Nu exista parti avand toata dreptatea. Fie ca circulatia pietonala trece prin TUB-ul lui sau nu. Ar fi interesant sa apara Rezervatii de arhitectura ?

http://groups.yahoo.com/group/Bucuresti/message/10855 

Oare acele « rezervatii » s-ar putea finanta si intretine singure ? Protejam monumentele cu gratii ? Oricine poate sustine o parere, chiar daca ideile sunt absolut utopice. 

Si dl.Ianasi avea dreptate. Primaria nu are planning urban. Si NU stie sa faca asta.  

Printr-o intamplare sunt vechi prieten cu un fost sef al Planningului Urban al Parisului. Pe D.P.le H, il cunosc de 43 de ani. La ei, aceasta este principala preocupare urbana : 

1. Investitia este in favoarea orasului. Si atunci este protejata, promovata, ajutata.

Mai putine taxe, mai mult CUT /COS, ceva facilitati. Inaltimea este stabila, in nici-un caz nu se schimba. 

2. Investitia este neutra orasului si este tolerata ca atare. 

3. Daca investitia profita de oras, ea este taxata ca atare. De regula prin conditionare de realizarea pe banii lor a unei parti de infrastructura sau spatiu public adiacent, din proprietatea staului. Daca vrei ochisor, papa matale si bataturica.

Investitia trebuie sa fie benefica orasului si locuitorilor, altfel nu se va aproba.

Un investitor poate cere ceva profund daunator orasului. Daca nu este clar legiferat, il va si obtine in justitie.  

In final, cateva citate : 

« Sunt si arhitecti slab pregatiti profesional, mai bine pregatiti infractional. »  

« Ro are legislatia intre submediocra si daunatoare » Raport de tara, Bruxelles, feb 1997.  

« Daca ne intereseaza cultura, avem o clasa politica analfabeta » (M.Oroveanu)