en en | ro ro

In anii 2 si 3 i-am avut indrumatori in proiectare pe domnii I.Serban si G.Filipeanu, foarte buni arhitecti. Dl.Filipeanu avea un desen delicat si inspirat, convingator.
In anul 1964 nu existau computere; proiectele se desenau de mana.
Pe atunci se solicitau insistent proiecte tip, alese in urma unor concursuri nationale. Arhitecti importanti din jurii aveau pozitii inflexibile. Unii erau ostili arhitecturii moderne (N.Badescu). Aproape fiecare avea fobii fatise sau pareri preconcepute. In aceste conditii, echipa cu cel mai bun palmares era atunci cuplul Jimi Strulovici+ Georgel Filipeanu.
Ii cunosteau bine pe cei mai importanti membri din jurii, ca H.Maicu, N.Badescu, etc. Le stiau toate slabiciunile si intocmeau un proiect care le evita cu mare grija.
La judecata finala se calificau 5-6 proiecte, sa zicem, 1-2 foarte reusite, dar care il “calcau tare pe bombeu” macar pe unul din membrii marcanti din juriu. Si de multe ori, locul 1 era atribuit echipei Strulovici-Filipeanu, cu un proiect corect si delicat, si care nici nu deranja pe nimeni.
In 1973, angajat la ISCAS, am lucrat direct cu dl.Strulovici. Nu ma lasa sa schimb ceva ce aprobase beneficiarul. Pe atunci il consideram ca cinic si ultra-pragmatic, dar avea dreptate. Degeaba propui ceva cu 2 trepte de calitate mai sus, daca beneficiarul, fie el juriu sau investitor, il respinge. Pentru ca nu este pregatit sa il inteleaga.

Aripa vest a facultatii era in constructie. Am sustinut diploma la sfarsit de septembrie 1968. Am avut ca “boboci” si 2 studenti francezi de la Paris. In mai 1968 fusesera revoltele de la Sorona. Facultatea de arhitectura Belle Arte a trimes 2 studenti de anul 5 in tari europene, sa vada ce s-ar putea prelua din sistemul de predare local.
G.M. a avut un accident grav; nu ne-am mai vazut. Cu Didier am ramas prieten de 51 de ani. Printre alte posturi, a fost PdG al Planning Urban la Paris, vice-presedinte la Suez Lyonnaise des Eaux.
Studentii francezi erau mai bine pregatiti la unele capitole decat noi, net mai putin la altele. Stapaneau mai bine structurile majore, dar n-aveau idee de Acustica. Studiau conformarea spatiilor publice, la noi nu erau prezentate nici ca initiere. Iar principiile de baza sunt mai importante decat detalierea pentru piete, scuaruri, spatii verzi, parcaje. Si invatamantul de arhitectura s-a degradat in 50 ani. Doriti dovezi ?
Bucurestiul este plin de ele.
Pasajul suprateran Titulescu-Orhideelor, cu statia de tramvai in mijloc, la Basarab. Parcari gresit concepute la aproape toate marile magazine-mall.

Sau Piata Alba Iulia, un monument al incompetentei, cu parcaj in mijocul unui pseudo-giratoriu de 217m diametru, si multe, multe altele.

Mai dureros este ca refuzul de a accepta lucruri cu care nu suntem obisnuiti este un motiv de baza care determina alegerile dezastruoase facute de romani. Acei cu studii in vest, cu idei moderne, articulate, au si o alta viziune despre viata.
Ei sunt priviti cu mare neincredere de conservatori. Care de-abia asteapta sa le interpreteze vorbele, intr-o maniera care sa ii puna pe ei in valoare, ca experti cautatori de noduri in papura.


Publicat în 27 martie 2019. 557 vizualizari. 0 comentarii

Adauga comentariu
*
*
*
campurile marcate cu (*) sunt obligatorii