en en | ro ro

“Aquas Haerculi sacras” erau renumite din vremea Imperiului Roman pentru apele termale. Austriecii au modernizat statiunea. Centrul statiunii are zeci de clădiri de doua secole, multe de o calitate comparabila castelului Peles. Imparatul Franz-Joseph considera Herkulesbad drept cea mai frumoasă statiune balneara din lume.

Arhitect tanar lucram la ISLGC, in sectia arh.A.Muresan. Avea o comanda de dezvoltare a statiunii Baile Herculane. Date statistice dovedeau un mare interes pentru tratament. Erau si probleme tehnice dificile. Izvoarele termale sunt pe fundul unei vai inguste, cu versantii abrupti. Iata o gravura austriaca 1850 cu reprezentarea idilica a Herkulesbad.

Austriecii au dinamitat cladiri romane, sa le faca loc cladirilor 1820. Hotelul Roman a fost construit in 1975 deasupra bailor Imperiale romane, vechi de doua milenii.  

Noile hoteluri trebuiau construite pe teren cu pante 22-38°. Masivul abrupt Domogled nu permite insorirea dinspre est. Am rezolvat drumul de acces prin amonte, in balans zero cu hotelurile. La incheierea detaliului de Sistematizare, am scris 2 articole, publicate in revista Arhitectura nr.3 /74, pag 82-84 si BiT nr.4 /74, pag 4-6. Am trecut la proiectarea hotelului F-Afrodita, in zona cu panta maxima de 75%. 2½-3 etaje au preluat denivelarea terenului. Am incercat o celula de cazare noua.

CTE s-a opus; apreciind ca suprafetele vor fi depasite. Teoretic aveau dreptate, coridorul parea cu suprafata mai mare. Apareau probleme si la organizarea de santier. Pe panta abrupta, cu greu se poate muta o macara.

Am finalizat nivelul curent in forma de «stiulete-bumerang», avand expuneri exclusiv catre sud si vest.  

Surpriza. Era cel mai economic nivel curent din tara, cu dimensiuni care permiteau executia lui completa cu o singura pozitie de macara. Seful CTE, arh.H.Hudita, a fost primul surprins. A remarcat ce bine arata cladirea pe macheta, desi aparent, fatadele sunt prea simple /sarace.

Beneficiar al proiectului, Oficiul National Turism a decis sa foloseasca acest etaj curent la mai multe hoteluri, chiar pe teren plan. Doar balcoanele difera la Intercontinental hotel din Baile Felix, la hotel Teleferic din Busteni - si la hotel Diana din Baile Herculane.

Nu exista legea proprietatii intelectuale. A inceput executia hotelului. Nu l-am vazut gata. Se termina cincinalul si pe noi ne mutau “pe alte craci”. Asa am ajuns la Alexandria.

http://www.ap-arte.ro/ro/blog/idei-generale/articol/caldura-mare-monser/7/6886.html

Am vazut terminate ambele hoteluri, Afrodita si Diana, de-abia in iunie 1979.

Revenit in Mehedinti in 2016, am fost socat sa revad Baile Herculane. Statiunea balneara nr.1 intre anii 160 si 1938, nu din tara - ci din lume, a fost distrusa de un grup infractional PSD din prostie si lacomie. Principalul vinovat, fostul senator PSD Iosif Armas este in puscarie acum. Dar asta nu schimba cu nimic realitatea.

http://adevarul.ro/locale/turnu-severin/baile-herculane-statiunea-lux-imperiului-roman-lasata-paragina-statul-roman-1_56151960f5eaafab2c67ea89/index.html

Ansamblul minunat al statiunii imperiale austriece, terminat in 1882, este acum in ruina.


Este impartit la mai multi proprietari care nu se pricep deloc in domeniu.

Usor decrepita, statiunea Baile Herculane ofera o lectie pe viu de arhitectura. Tot ce a fost bine conceput si executat mai functioneaza inca. Ce a fost greu de intretinut, s-a degradat intr-un ritm accelerat. Neasteptat, doar 2 hoteluri din statiune sunt pline. «Ale mele...»

Afrodita si Diana sunt singurele care merg bine, desi, avand 4 stele, nu sunt ieftine. Dar au un succes real la toate varstele.

http://www.tataincepator.ro/baile-herculane-concediu-cu-doi-copii/

O mica galerie prezinta imagini cu proiectul si hotelurile Afrodita si Diana la adresa :

http://www.ap-arte.ro/ro/fotografie/imagini-personale/album/hoteluri-afrodita-si-diana-la-baile-herculane/144/7232.html


Publicat în 13 aprilie 2017. 2518 vizualizari. 3 comentarii
3 comentarii la "Hotel P+14 pe teren in panta"

radu
2019 februarie 22, la ora 20:05:06
Am vizitat in octombrie 2018 Herculane. Unele edificii au fost restaurate si chiar bine de tot. Altele sunt lasate sa cada. Senzatia resimtita de mine, care vazusem Herculane in paragina in 2003, este ca se poate salva statiunea. Dar sunt atatea de salvat la noi in tara ca nu stiu sincer cine va duce asta la capat
radu
2019 februarie 22, la ora 21:08:15
Am observat ca partea moderna a statiunii tot kitchoasa este. In partea veche te izbeste faptul ca primele cladiri cum vii dinspre hotelurile noi sunt tot nerenovate, Cerna cam paraginita. Apoi soc, Cazinoul, cateva case si vile de vizavi de el, parculetul cu arborle de Seqvoia si hotelul din parc sau renovat sau sunt in curs de renovare. Ceva renovari s-au facut apoi la ansamblul din jurul statuii lui Hercule, dar cam fara noima,; in schimb baile de vizavi si doua hoteluri mai niu sunt parasite total si au inceput dupa aceasta iarna grea sa cada efectiv bucata cu bucata, mai ales acoperisul Bailor Imperiale. Soseau spre Baia de Arama neasfaltata, valea Cernei nu ai semnal gps, nu exista curent electric, hoteluile si pensiunile de pe vale in sus s-au asociat si au microhidrocentrale. Catunele Dobraia, Inelet si celalalte sunt superbe, dar am inteles ca se depopuleaza de la an la an, in curand vom alerga la Maratonul Hercules pe pustii si nu prin catune locuite. Imi vine sa urlu de nervi.
Distrugerea Bucurestiului tine cap de afis, dar nimeni nu aminteste URBICIDUL din restul tarii. Orasul meu Slatina a pierdut enorm, procentual vorbind, taiat fiind centrul vechii cu barda unui bulevard strajuit de blocuri, desi nu erau necesar a fi construite acolo, existand loc berechet in Orasul Nou. Au pierit case vechi, intre care casa in care s-a nascut Eugen Ionescu, casele Lipatti, Dinu Lipatti, si alte case vechi, scapand cateva case vechi ramase acum izolate de restul.
Orasul Nou din Slatina a fost edificat demoland tot ceea ce exista ca si case si constructii intre Orasul vechi si Gara, adica sute de case; au scapat doua. Procentual vb, cred ca Slatina a pierdut peste 50% din zestrea ante 1965, iar ce a ramas cade sau este modificata de proprietari fara nicio supraveghere arhitectonica.
Conacele boieresti din Olt si Romanati, cladiri medievale , cladiri de patrimoniu industrial interbelic sunt lasate complet de izbeliste sau au disparut.
Nu am mari sperante.
Singurul oras care a reparat multe case vechi si cladiri de patrimoniu este Caracal. Multe cladiri vechi, inca intacte, inclusiv o Catedrala superba, se pot vedea si la Corabia.
Starea patrimoniului arhitectural din Romania este grava, dar inca se poate salva.
Intrebare: Cum ar putea fi remediata drama Bucurestiului? Cum am putea recupera ce s-a pierdut? Alte tari au reconstruit monumentele pierdute, noi de ce nu o facem? Personal, eu as demola ce a construit Ceausescu si as reconstrui in mare parte ce a demolat el, apoi as edifica o capitala noua, undeva in camp spre Constanta, gen Brasilia.
radu
2019 februarie 22, la ora 23:01:28
Problema nr 1 sunt intr-adevar oamenii, regimul nu doar a demolat cladiri; golind demogeografic satul romanesc, a translat in mediul urban taranimea. Nu am nimic cu acestia, dar cei mai multi erau interesati, vb lui Ion Gavrila Ogoranu, decat de blidul zilnic. Regimul a reusit sa dizloce solidaritatea locala si regionala si sa amestece oamenii intr-un hal fara de hal. De exp, noi in Slatina avem f multi votanti UDMR..sunt, evident, persoane din HARCOV trimise prin repartitie si recrutate ptr santiere. Acest dutevino de populatie si acest melting pot fortat a dus la crearea , din pacate, a unui nou tip de roman, nesimtit, nepasator, strict interesat de buzunarul propriu si de satisfacerea instinctelor cele mai brutale.
Demolarile nu au avut doar ca efect un urbicid si un genocid uman, ci si unul cultural, material, spiritual; a vaduvit Bucurestiul de solidaritatea comunala si vecinala si a distru un patromoniu particular de arta si cultura, adica mobilier, decoratiuni, tapiserii, instrumente muzicale, tablouri, bibleoteci...am putea si noi sa fim brutali si sa daramam tot- eu as face-o - ce s-a cladit atunci, am putea recladit mare parte din ce s-a daramat, dar nu cred ca oamenii si continutul cladirilor si mai ales spiritul si constiinta acelor cartiere ar mai putea renaste.
Nu doar orasele sunt ranite , schilodite...nenorocitii au schilodit insusi natuinea romana si felul ei particular de a fi, or aia e mai greu de recuperat.
Toate bune!

Adauga comentariu
*
*
*
campurile marcate cu (*) sunt obligatorii