en en | ro ro

Te miri cine se pronunta despre toata lumea, citand trunchiat de colo si dincolo. Un articol scris de subsemnatul acum 30 de ani, aparut in buletinul AAF 1981 – Fotografia nr.139 :

« Pare ciudat, in buletinul Asociatiei Artistilor Fotografi, cineva ataca un subiect, deobicei tratat pe teme de fotbal de poetul Adrian Paunescu in « Saptamana » sau « Magazin ».

Nu numai fotbalul merita o soarta mai buna. Pe noi ne preocupa fotografia.

De preferinta de arta. Sper ca cititorii sunt de acord ca fotografia artistica ar trebui sa contina si o farama de arta. Ei bine, in arta parerile difera. Subiective sau obiective, divergentele sunt binevenite, retetele si normativele nefiind potrivite cu activitatea artistica.

Unora Ie place Pedro-Luiz Raota, altora Henry Cartier-Bresson. Unii admira opera lui M.Faria si H.Loffler, altii se simt mai aproape de N.Cristoveanu si D.Dinescu.

In discutiile particulare nu gasesti suporteri pentru maculatura. Din pacate lucrurile se schimba tocmai atunci cand trebuie dat un verdict. Mai ales public.

In aceste cazuri, cea mai usoara iesire este fuga de raspundere.

E mai comod sa fii de acord, decat sa ai opinii proprii. Acest adevar a fost remarcat si ilustrat de Ion Popescu-Gopo in filmul « 7 Arte ». Raspunsurile la doua intrebari :

1. Ce-au zis ceilalti, inaintea noastra, despre imaginea in cauza ? si

2. Cum voi fi judecat eu de altii pentru ca am acceptat-o pe aceasta ?

– par a oferi sugestii pretioase membrilor din jurii. Or fi avand domniile lor dreptate ?

Sau n-or fi avand ? Opiniile sunt impartite. Dar tot mai multi isi exprima nemultumirea, sau totala nedumerire, fata de rezultatele unor jurizari de la noi.

Cum ar trebui apreciata o fotografie ? Numai estimand meritul autorului !

Masura in care interesul pentru subiect si controlul total asupra fotografiei i-au permis acestuia sa-si atinga scopul:

Fotografia sa comunice si privitorilor sentimentele si starea de spirit sub care a fost facuta. Nu discut aici de interesul pentru subiect si controlul total asupra fotografiei. Aceste probleme sunt expuse in « Fotograful creator » (ed.Meridiane 1967), ocupand practic 2 capitole. Voi incerca sa delimitez categorii ce obliga la abordari diferite, cu rezultate greu comparabile. Considerand doar subiectele, exista 2 feluri de fotografii, statice si dinamice. Dar categoriile nu sunt niciodata rigide. Un peisaj, subject eminamente static, devine cat se poate de dinamic fotografiat pe furtuna, cu tulpinile copacilor incovoiate de vant.

Maniera de abordare este cea care departajeaza imagini statice si dinamice.

Edward Weston, referindu-se la subiecte statice, era de parere ca :

« Subiectele care permit sa faci doua clisee riguros identice, trebuie fotografiate numai dupa meditare adanca si judecata serioasa.

Daca sunt si prezentate la cel mai inalt nivel, pot fi aratate cu fruntea sus. »

Subiectele statice permit realizarea unor fotografii de standard tehnic foarte ridicat, fiind preferabila utilizarea unui format cat mai mare (chiar peste 20X25 cm). Ed.Weston era liderul gruparii F: 64, a diafragmei inchise, care dezvaluie orientarea generala: claritate maxima, redare exacta a materialului, control al luminii si al contrastelor prin developarea individuala a cliseelor. Realizarea unor imagini de exceptie cu subiecte statice presupune observatie atenta, meditatie si rabdare. Rabdare si multa, multa exigenta.

Obtinerea unor rezultate bune in cazul subiectelor dinamice, impune o stare speciala de implicare si pregatire. In acest caz, imaginatia, spiritul de observatie si initiativa trebuie impletite cu o cunoastere aprofundata a subiectului.

Doar intelegerea rapida a actiunii permite anticiparea momentelor propice si alegerea din timp, inainte de momentul culminant, a unui punct de statie favorabil. Oricine a incercat, a constatat imediat ca e mult mai greu de facut o fotografie dinamica, decat una intepenita.

Ce sa mai zicem de o fotografie de actiune foarte buna. Impreuna cu risipa de film inevitabila, iata explicatia absentei (aproape) totale a fotografiei dinamice la noi.

Deschideti, va rog, catalogul Salonului International XII. Din 27 de reproduceri, lucrarile premiate, singura fotografie de actiune ar fi « PaIaria » de V. Wallstrom.

Si imagini premiate la reportaj sunt de contemplatie, inclusiv cea de la motocros.

lar din toate lucrarile romanesti expuse, numai ,,ln ploaie" de P.Gheorghiu si ,,Prin vulturi vantul viu vuia" de I.G.Andron au ceva viata. Infim fata de cele doua sute de ,,compozitii", ,,geometrii", ,,reflexii", ,,simetrii" si ,,ritmuri" stereotipe.

Spre deosebire de cele statice, subiectele dinamice ofera rar prilejul obtinerii unei calitati tehnice ireprosabile, in sensul academic. Uneori chiar defectele tehnice, granulatie mare, sau redarea miscata a subiectului contribuie la autenticitatea si expresivitatea imaginii.

« ln fond, in fotografie este mai important sa sugerezi, decat sa arati un cadru intepenit », spunea Robert Capa.

Desigur, nu perfectiunea tehnica da valoarea unei fotografii. Dar nici diletantismul nu duce la progres. Nu putem fi de acord cu fotografii facute cu fulgerul electronic direct pe aparat, imagini in care subiectul este luminat proportional cu patratul distantei, nu cu interesul fotografului. Si nici nu ne putem multumi cu poze neclare, copiate subindoielnic. Nici nu e de mirare ca privitorii apeleaza deseori la titlu, ca explicatie, pentru a pricepe ceva. Poate tocmai lipsa generalizata de exigenta a dus la o aparenta crestere a importantei titlurilor. O poza care nu este buna fara titlu, nu va fi mai buna nici cu toata opera lui Shakespeare dedesubt.

Este regretabil ca multi confrati isi fixeaza ca etalon ce trebuie depasit centimetrul, nu kilometrul. Si se mai mira ca nu ajung departe. Prea putin isi aleg cea mai buna fotografie, o analizeaza, si isi propun sa faca altele care sa o depaseasca.

In fond aproape toate fotografiile statice pot fi refacute, deci imbunatatite (dar si imitate).

Nu numai concesiile progresive, atmosfera calduta si roza au dus la incurajarea atitudinilor de fals entuziasm pentru produse de calitate inferioara.

Uneori lipsa de intelegere creeaza conditii de lucru deosebit de grele Asociatiei noastre. Ne intrebam ce rezultate ar avea alte Uniuni, daca membrii lor, in loc sa-si desfasoare activitatea, ar fi pusi in situatia de a-si alfabetiza discipolii ? Nu avem pretentia ca fotografia e mai importanta decat cuvantul scris si ar trebui introdusa in scoala generala ca materie obligatorie. Desi exista tari unde aceasta masura a fost deja luata. » Va urma...


Publicat în 10 august 2011. 4847 vizualizari. 1 comentariu

Adauga comentariu
*
*
*
campurile marcate cu (*) sunt obligatorii
 
Blogroll
   » Dan Dinescu
   » Cosmin Bumbutz
   » estost
   » Mihai Moiceanu
   » Dragos Lumpan
   » Dan Vartanian
   » Bucurestiul meu drag


Nikon

Pagini
   » Biografie
   » Contact

Categorii
   » Lumea
   » Actualitate Ro
   » Personal
   » Noi
   » Fotografie
   » Blog vechi
   » Performanta

Arhiva
   iulie 2018  (0)
   iunie 2018  (0)
   mai 2018  (0)
   aprilie 2018  (0)
   martie 2018  (1)
   februarie 2018  (1)
   » toata arhiva

rss