Intalnire cu Roland Halbe

Am primit o invitatie in ultima clipa. Halbe, venit la anuala de arhitectura, tinea o cuvantare. German, a studiat in Italia fotografia de reclama si s-a profilat pe fotografia de arhitectura.

http://www.rolandhalbe.de/en/gallery/index.asp

Profesionist, se infrunta cu probleme specifice. Orase mari apeleaza la arhitecti celebri, sa le proiecteze /construiasca o cladire iconica. Darea in folosinta a unei cladiri emblema este un eveniment mare pentru oras, tara si proiectant. O carte trebuie sa apara la deschiderea oficiala a cladirii. Este comisionat un fotograf renumit, ca sa faca acele fotografii.
Trebuie sa le faca cu saptamani inaintea darii in folosinta, cu cladirea inca neterminata. Sunt parti din constructie in lucru, nu este totul in regula. Insa fotografiile trebuie sa fie perfecte.
Aceste fotografii sunt, intr-un fel, news. Primul care le ofera are sanse mai mari de a le publica.

Conditii de baza : fotograful primeste planuri, fatade, sectiuni, poze ale machetei. E convenita durata sedintelor de poza, intre 2 si 7 zile, in functie de complexitate. Arhitectul isi arata pozitia si preferintele. Cei 2 vor interactiona pe parcursul colaborarii.
Anumite detalii sunt solicitate de autor. Fotografii in noapte /amurg solicita planificari detailate. Locurile de poza sunt stabilite ziua, pe lumina. Pozitiile exacte sunt marcate cu repere, usor de regasit. Unul dintre scopurile reale este obtinerea unor fotografii simbol ale cladirii, care sa ridice atat standingul cladirii si orasului, cat si al autorului. Cele mai bune fotografii provin din imbinarea fericita a unei planificari precise cu o improvizatie cat mai inspirata.

Aceste prime fotografii au de multe ori estetica rece, prea multe fara oameni, dar au o calitate. Sunt irepetabile peste cativa ani. Repede, orasul se regrupeaza langa cladiri renumite. Distantele scad, dar si vegetatia creste rapid, acoperind vederi initial deschise.

Fotografia de arhitectura de cel mai inalt nivel, mostenita de la Erza Stoller si Julius Shulman, presupune detasarea volumelor in lumina, continuitatea dintre spatii interioare si exterioare, accentueaza simplitatea volumelor si jocul texturilor in lumini diferite.
Corectia perspectivei, mai ales a celei verticale, este importanta. Dar arhitectii mari accepta si corectii partiale (la 90%), care duc la imagini mai credibile decat corectia integrala.
Din 1930 era cunoscuta preferinta arhitectilor pentru spatii goale. Exista si reviste specializate adaptate la preferinta publicului pentru apartamente incarcate, care solicita altfel de imagini.

Fotograful din Stuttgart foloseste diapozitiv, format 4x5 inches si obiective largi. Cliseele rezultate sunt scanate si digitalizate. Se fac doar modificarile care accentueaza efecte cautate la fotografiere. Singura problema este contrastul foarte mare intre interior si exterior. Isi doreste captoare 6x7 pentru a trece pe digital, pentru a utiliza obiective cu unghiuri mai largi.

Si o arhiva enorma de imagini bune la :
http://www.timelifepictures.com/source/search/product.aspx?p=9&e=0&pg=1&am=-1

Publicat în 11 iunie 2008. 5083 vizualizari. 0 comentarii