Pulifrici si curmanbetzi

M-am intalnit cu Radu Sigheti in cartier. A dat-o imediat pe fotografie.
Era dezamagit de calitatea mediocra a fotografilor si de atitudinile centrifuge.
Unchiul lui Armand Crintea, tot arhitect, i-a explicat cand era mic, ca majoritatea oamenilor fac parte din cele 2 categorii enuntate in titlu. Si ca nu te poti baza pe ei.
Este urmarea unei educatii cu lacune, dar si a caracterelor labile. Pe de alta parte multi oameni au reale calitati. Si doar cand sunt adunati impreuna lucrurile merg altfel.

Nu ma conving pozele celor din conducerea AAFR Oradea.
Dar nu contest talentul organizatoric ale d-lui Stefan Toth, diplomatia sa si felul tenace de a promova lucrurile. Ca si dibacia de a obtine fonduri din zone greu accesibile.



De cand il stiu, Radu vorbea si gesticula. Dupa 8 ani in Africa, la Reuters-Nairobi, foloseste gesturi largi, sa fie mai elocvent. Un vis al lui Sigheti ar fi adunarea intregii bresle a fotografilor, cu reala recunoastere si cu respect reciproc.

Desi nu va fi usor sa ii aduni pe Hartisti cu Nuntashii. Sau pe Presari cu Nudistii.
Dar se poate incerca. Pentru ca numai unirea face puterea.
Iar aceasta breasla, in afara de constiinta valorilor, trebuie sa aiba si reguli precise.
Care trebuie respectate, ca sa te respecte si ceilalti.

Pe aceasta seceta, declarata cumplita, a inceput sa ploua cu galeata, grindina si vijelie.
Cu mare regret am intrat inauntru, la o bere drought. O viata grea, deh, pe criza asta.

Publicat în 08 iulie 2009. 5057 vizualizari. 0 comentarii