en en | ro ro

Fotografia “de strada” se refera la poze spontane, neprelucrate, la documente din viata sociala si culturala a oamenilor, avand ca subiect: ce fac necunoscutii in spatiu public, nu casele din jur. Am mai scris pe marginea acestui subiect, cu mult timp in urma.

http://www.ap-arte.ro/ro/blog/blog-vechi/articol/poze-on-street/165/6157.html

Street-photo seamana a vanatoare sau pescuit? Vanatul simte ca e urmarit, se fereste de vanatori. Tehnici din pescuit sunt mai potrivite. Iti alegi un loc care iti convine, unde are Balta Peste. Eventual momesti, alegi o pozitie favorabila sa prinzi in plasa. Sa vorbim si despre “undita”. Aparatul ar trebui sa fie cat mai discret, putin vizibil, ne-ostentativ si silentios. Si acel care il poarta trebuie sa fie discret. Ca sa nu fi remarcat, nu te ascunzi, iti ascunzi doar interesul fata de subiect. Un procentaj bun se obtine cu aparatul cu care esti obisnuit. Manuit fara sa te uiti la el, iese mai putin in evidenta.

O persoana are limita de vecinatate 1,6 m, limita de intimitate la 60cm, verificati seara in statii de transport in comun. Nu trebuie intrat in cercul subiectului! Ii iesim inainte si-l asteptam sa intre el in cercul nostru. Are de aface cu cateva sporturi. De la arte martiale orientale are starea de veghe. Stai calm, observi atent, deschis la evenimente. De la tenis, anticiparea si pregatirea “loviturii”, iar eschiva si revenirea la atac vin din scrima.

Sa zicem ca am reusit multe fotografii. Ce e mai usor? Ce este mai convingator? Din spate e mai usor, mai putin interesant. Din fata e mai greu, esti expus direct. Mai de aproape e si mai greu. In conditii extreme, ceata, ploaie, zapada. Si mai si pe lumini limita. Daca acestea din urma sunt importante, trepiedul devine un accesoriu decisiv. O miscare rapida si greu de prezis face dificila intampinarea subiectului. Ceva static este mai usor de abordat.

Hai sa vedem cum am putea proceda. Ce obiectiv ati alege? Orice ar fi bun, cat timp te simti comod cu el. Cu cat esti mai bun, cu atat incerci ceva mai greu. Descoperi repede ca va trebui sa faci miscari de pregatire, mai mari cu cat distanta focala a obiectivului este mai lunga. Cu 20mm, parcurgi 1m schimband perspectiva, cu 35mm iti trebuie 1,75. La 200mm ai nevoie de 10m in cazul simplu. Daca ajungi la ocoluri si 35mm e prea lung. As alege numai un obiectiv fix. La street-shots, 50% din declansari le fac fara sa vizez. Imaginatia este mai importanta. Nu iti poti imagina vizare cu zoom. Nu baleiez cautand ce e frumos, imi inchipui inainte cum ar iesi, ma comport ca atare. Un zoom este si vizibil, prea mare. Din experienta, fotografii cu teleobiective au perspectiva plata. Obiectivul e mai greu de manuit, te faci remarcat imediat.

Pete Turnley /Magnum avea un workshop street photography. Punea 7 conditii la inscriere: 1.Shoot wide. 2. Single focal length; if using zoom, tape the zoom at that focal length. 3.Get close. 4.viteze de securitate. 5.Poze cu subiectul in context. 6.Atentie la intreg cadru. 7.No flash. Daca erai de acord, le puneai in practica. Nu erai de acord, nu participai.

De cele mai multe ori, street photography se face fara scop precis, ca un antrenament extrem specific. Daca poti sa te descurci /jongla cu 8 parametri iti va fi mai usor cu 3. Exista in top mondial fotografi de nunta care au profitat vizibil de acest antrenament.

Sa incepem cu ce este usor. Subiecte statice, asezate, pe lumina abundenta. Folosim viteze de securitate, deschidere pe la 5,6. Pentru fotografii dinamice, cu cineva in mers, intersectam traiectoria subiectului pe fond armonizat, neutru, cu traiectoria aparatului, in zona favorabil luminata. Declansarea va fi ca un demi-voleu la tenis, aproape fara sperante.

Pare usor de zis, mai greu de facut. Fotografia de strada reda perspectiva unui trecator solitar, interesat sa inregistreze franturi de povesti ale unor necunoscuti. Viata de zi cu zi e fascinanta, percepem nenumarate felii din vieti diferite. Valori si defecte umane pot fi exprimate in poze. H.Cartier-Bresson a consacrat fotografia pe viu. El pleda pentru “Momentul Decisiv”. Am avut privilegiul sa il cunosc personal, in mai 1975. Am avut un profesor bun.

“Sunt locuri din care fotografiile nu arata mai mult decat am vazut cu ochii nostri. Si situatii in care fotografia ne dovedeste cat de putin am inteles din ce am vazut cu ochii.” Dorothea Lange. “Unele fotografii ne informeaza. Altele ne emotioneaza. Vrem sa vedem si sa facem fotografii avand ambele efecte.” Sam Abel. “Sa fi martor-live la drama vietii altora este mai incitant decat sa regizezi ceva.” Andy Stark. Exista multe cai de abordare. Contactul vizual presupune intruziune; se obtine inevitabil alt tip de imagine, uneori buna, nu street shots. Autenticitate si realitate in fotografii credibile, sunt reperele celor mai buni fotografi. Le-ar iesi poze bune si cu contact vizual.

Fara inter-relatie, pozele sunt mai credibile si mult mai greu de obtinut. Cine poate, le prefera asa! Ca recompensa neasteptata, o fotografie de strada are sanse bune sa fie unica.

O super-fotografie e practic facuta in public prin distilarea haosului inconjurator, cu inspiratia, reactia spontana a fotografului dedicata la accidental si imprevizibil. Cei interesati incearca sa inteleaga mai bine societatea in care fac fotografiile, iar viata reala este fascinanta.

De curand, am participat la un eveniment pe aceasta tema, organizat de dl.Andrei Barsan la Muzeul orasului Bucuresti, alaturi de domnii Lucian Muntean /Adevarul si Vlad Eftenie.

Dl.Stefan a inregistrat /partial dezbaterea. O puteti urmari la adresa :

http://www.fotostefan.ro/2012/07/23/cum-a-fost-la-ziua-fotografiei/

din pacate, reverberatia salii face dificila intelegerea. Dl.Eftenie a vorbit frumos. Nu cred ca termenul propus: “fotografie urbana” e mai actual si mai larg. Robert Frank facea doar fotografie rurala? Oricum, capitala noastra are si zone mai rurale decat multe orase mici americane.

Pozitia d-lui Lucian Muntean. Fotografia de strada ar fi bine sa aiba un caracter documentar cu spontaneitate si autenticitate, sa redea din atmosfera locului. Caracter documentar, cine, unde, cum, cand: cine e personajul principal; unde are loc actiunea, apar in imagine elemente revelatoare; cum se desfasoara actiunea, ce se intampla acolo; cand are loc - elemente temporale pot sugera cand a fost facuta. Spontaneitate: surprindere a unui moment inedit, locul si data au fost alese. Autenticitate: prezentarea imaginii apropiat de cea originala, fara a fi alterata ulterior. Fotografia de strada reda si modul cum autorul observa lumea, caracter ironic, critic sau narativ.

Dl.Vlad Eftenie este mai interesat de modul cum autorul a rezolvat situatia, capacitatea sa de a se afla in locul potrivit la momentul potrivit, reactia inspirata in fata subiectului; cum a reusit ordonarea elementelor aparent aleatorii in spatiu, relatia prim plan/fundal, profuzime, tonuri. Imaginea sa contina si context, nu doar subiectul izolat de loc sau ambianta. De capacitatea imaginii de a impresiona si a evoca o poveste.

Un prieten ma intreaba ce sunt portrete cu tele, poze cu grafitti, cu case interesante? Sunt poze PE strada. Nu Street–Shots, ci ON Street Photo – Pe strada pozezi lumina, tonuri, umbre, culori, decorul. In street–shots pozezi desfasurarea vietii in public.

D-l.Gi_Gelu e incorijibil. Nu intelege textul, da sentinte anapoda si conexiuni la cai verzi pe pereti. “Un text potrivit pentru deceniul al şaselea”, decide el. Asa sa fie oare?
Titlul postului este “…si parerile altora”. Membru marcant Magnum, Peter Turnley a avut workshop de street-shot la Paris, in iulie 2011:
theonlinephotographer.typepad.com/the_online_photographer/2011/07/a-workshop-in-paris.html

Cine se pricepe mai bine? Lui Turnley i-as da crezare, nu aiurelilor de la Cluj.
Problema din post, scris la insistenta unor prieteni, e dificultatea de a limita categoria. 95% dintre cei care cred ca practica asa ceva sunt prada parerilor proprii preconcepute – ca si G.L.

Numai ca altii sunt mai modesti. Vor sa invete, sa progreseze, nu sa faca parada de ce nu inteleg.


Publicat în 25 iulie 2012. 4886 vizualizari. 11 comentarii
11 comentarii la "Street photography – experienta proprie si parerile altora"

Marius Georgescu
2012 iulie 25, la ora 18:31:46
Extrem de interesant.Unde aveti poze de strada recente?
FotoStefan
2012 iulie 26, la ora 07:50:18
Chiar daca nu prea fac eu fotografie de strada, totusi m-am bucurat ca am putut ajunge la acest eveniment.Am aflat lucruri noi si utile de la cei 3 participanti.
Gelu Lupas
2012 iulie 26, la ora 10:09:19
Articolul este de bun simţ şi cu informaţii credibile, spre deosebire de acest articol, în care autorul susţine diverse aiureli, probabil în necunoştinţă de cauză. Sunt de acord cu poziţia dvs.

V.E. cam face fotografie urbană, deci e liber să-i spună aşa. Pe undeva îl înţeleg, e tânăr arhitect, deci probabil influenţat de ideea că oamenii izolaţi într-o ambianţă trebuie să fie element de referinţă. Pe Vlad cred că-l interesează mai mult interacţiunea om-spaţiu urban. În realitate omul crează oraşul şi modifică peisajul, nu invers. Îmi place să cred că fotografia de stradă trebuie să aibă în centrul său omul şi/sau activitatea umană, amprenta omului asupra spaţiului sau interacţiunea sa cu spaţiul fiind de importanţă secundară.

Fotografia de stradă nu e neapărat necesar să aibă caracter doumentar, decât pentru cei care vin din zona presei şi eşti influenţat de această idee preconcepută. În mod normal caracterul documentar e un efect secundar - documentezi fără să fii neapărat conştient de asta.

Nu-mi place deloc modul de lucru total lipsit de etica al lui Bruce Gilden, care intră în spaţiul de siguranţă al oamenilor şi le dă cu flash-ul în faţă. Da, recunosc, multe fotografii făcute astfel sunt interesante.

Referitor la undiţă, cea mai mare rată de succes am avut-o cu un aparat foto compact cu vizare pe LCD. Arăţi a turist şi nu te bagă nimeni în seamă. Deşi are zoom îl folosesc practic ca un obiectiv fix, la ~28 mm.
A. Pandele
2012 iulie 26, la ora 10:58:19
Un prieten ma intreaba ce sunt portrete cu tele, poze cu grafitti, cu case interesante ?
Sunt poze PE strada. Nu STREET-Shots. Ci ON Street Photo – Pe strada pozezi lumina, tonuri, umbre, culori, decorul. In street-shots pozezi desfasurarea vietii in public.
FotoStefan
2012 iulie 26, la ora 17:49:44
Pentru ca , inca, nu ati scris, sau poate nu am citit eu aici pe blogul dvs.
dau link-ul acesta ca poate mai sunt si altii interesati:
http://www.petapixel.com/2012/07/26/a-photographer-shares-his-experience-meeting-henri-cartier-bresson/
A. Pandele
2012 iulie 27, la ora 06:41:03
Desigur, stiu de interviul facut cu dl.Galmeanu. Dar ce legatura avea aici? Adresa initiala este:
http://simplycirculate.wordpress.com/2012/07/26/andrei-pandele-meeting-henri-cartier-bresson/

Cat despre filmele dvs, sunetul, in acest caz important, e de foarte proasta calitate, de vina fiind si reverberatia puternica a locului.
FotoStefan
2012 iulie 27, la ora 07:43:33
La acea reverberatia se mai adauga faptul ca ati tinut bine microfonul si nici instalatia de sonorizare folosita acolo nu era bine reglata.
mm35street
2012 august 01, la ora 10:20:11
Cred ca e foarte greu a defini fotografia de strada. Cați oameni sunt atâtea păreri. Sunt și eu un pozator de /pe strada si referitor la pozele mele sunt câteva guri care îmi zic ca sunt pe strada. Cred ca e greu de inteles de pentru ca unii nici măcar nu-și argumentează părerile. Deși spuneți care sunt diferențele ... cum poți oare sa le vezi ?
A. Pandele
2012 august 01, la ora 12:38:00
Orice limita impusa unei categorii apare greu de sustinut.
Dar nu e prea greu sa recunoasteti fotografiile DE strada:

Ati vazut vre–o filmare? Are la inceput comanda: Actiune

Orice fotografie in public cu Necunoscuti, avand actiune clara
sau inter–relatii evidente se incadreaza in aceasta categorie.
Sau macar o tensiune vizibila.
Preferabil facuta de aproape si cu un obiectiv mai scurt.

Daca nu are decat decor, chiar personaje somnolente,
nu are nici–o legatura. Este doar o poza facuta PE strada
Gelu Lupas
2012 august 01, la ora 21:50:24
În principiu sunt de acord cu menţiunea că este o definiţie mai degrabă potrivită pentru deceniul al şaselea al secolului trecut.

Fotografia de mai jos este făcută în public, nu e cu necunoscuţi, nu are acţiune clară şi nici inter-relaţii evidente. Nu are nici măcar o tensiune vizibilă, ci doar o doză de suprarealism.

http://www.in-public.com/MattStuart/image/1653

Totuşi, o veţi găsi în cartea Street Photography Now. Nu doar acolo ci în numeroase articole, cărţi despre fotografia de stradă, expoziţii.

Să vedem şi alte opinii:
http://www.in-public.com/information/what_is
http://www.sevensevennine.com/?p=1599

La fel cum limbajul evoluează singur fără să cont de opinia lingviştilor, aşa şi fotografia de stradă evoluează fără a ţine cont de definiţii.
Gelu Lupas
2012 august 02, la ora 13:31:47
Ca intotdeauna cand vi se aduce o critica deveniti agresiv, incepeti cu mistocareli dambivitene si cu "nu intelegeti textul", "nu ati citit cu atentie", etc. Asa cum dvs. sunteti indreptatit sa aveti o opinie, altii au altele.

In primul rand articolul pe care mi l-ati dat, nu este scris de Turnley ci de un cardiolog/consultant IT care a participat la atelierul lui. In al doilea rand, nu am gasit nimic in sprijinul afirmatiei dvs. inafara de indicatiile tehnice primite de la Turnley, cu care sunt in principiu de acord. Desi altii pot alege sa faca altfel, sa foloseasca flash de exemplu, asa cum face Bruce Gilden. Inseamna asta ca fotografiile lui Gilden nu sunt de strada? Nu cred. In al treilea rand, nu e neaparat vorba de opinia mea, ci de ale altora care fac fotografie de strada si sunt recunoscuti pe plan international pentru asta.

In al patrulea rand Turnley este fotojurnalist, deci ca ma astept de la el s-o ia inspre fotojurnalism si sa incerce sa faca o serie coerenta care sa spuna o poveste, ori treaba fotografiei de strada nu este neaparat asta. Fotografia de strada nu este fotojurnalism.

Nu cred ca fotografia de strada trebuie neaparat definita, mai degraba cred ca trebuie studiata de catre cei interesati. Definitiile sunt limitative, iar fotografia de strada evolueaza constant. Astazi, fotografia de strada nu mai este ce era pe vremea lui HCB.

Totusi, cea mai buna definitie pe care am gasit-o e tot a lui Gilden: "If you can smell the street by looking at the photo, it's a street photograph".

Daca cineva este interesat de fotografia de strada, ii recomand s-o studieze. Sa studieze istoria ei, sa studieze marii maiestri, sa le poata recunoaste stilul, sa studieze deopotriva si fotografi contemporani. Ca sa vedeti cum arata fotografia de strada astazi, puteti incepe cu cartea amintita mai sus. Nu e un manual. Este o carte care radiografiaza fotografia de strada contemporana (anii 2000).

http://www.thamesandhudson.com/streetphotography.html

Adauga comentariu
*
*
*
campurile marcate cu (*) sunt obligatorii
 
Blogroll
   » Dan Dinescu
   » Cosmin Bumbutz
   » estost
   » Mihai Moiceanu
   » Dragos Lumpan
   » Dan Vartanian
   » Bucurestiul meu drag


Nikon

Pagini
   » Biografie
   » Contact

Categorii
   » Lumea
   » Actualitate Ro
   » Personal
   » Noi
   » Fotografie
   » Blog vechi
   » Performanta

Arhiva
   » august 2018  (1)
   » iulie 2018  (0)
   » iunie 2018  (0)
   » mai 2018  (0)
   » aprilie 2018  (0)
   » martie 2018  (1)
   » toata arhiva

rss