Romania ca un mic acvariu cu noroi

Personal, nu vad diferente intre atmosfera politicii romanesti si cea aparenta din fotografia romaneasca, ambele similare unor mlastini pline de auto-multumire.

La nici-una nu vedem eforturi de ridicare a nivelului.
Traim ca intr-un avariu plin de mormoloci murdari, care se auto-lauda, non stop.
Despre zona politica pare inutil sa vorbim. Dar despre cea fotografica ?

Cum este apreciata international fotografia romana ? Net mai slaba si decat cea bulgara.
Citesti plangeri impotriva autoritatilor. De ce se aproba bani pentru altii. Si pentru Noi nu ? Gasesti asta printre osanalele harazite unor Mari Hartisti, considerati aproape Clasici in Viata. Doar si ei il lauda pe autorul textului.
Oriunde te-ai uita, gasesti referiri la nenumarate Genii in devenire.
Desi aprecierile reale le indica palmaresuri mai apropiate de zero.

Sau, daca il citam pe Arghezi :
"Am sa incerc sa ii zic si magarului : Maestre ! Vad ca are un efect foarte favorabil."

Nici-o schimbare ? Asteptam mereu sa vina altcineva, de undeva, sa ne scoata la liman.
Dar ne place mai mult sa ne balacim in noroi.
Multi romani s-au adaptat la mediu. De mult se feresc sa fie responsabili.
Capul plecat, sabia nu-l taie. Evita sa discute despre ce nu le place, au memoria ultra-selectiva. Tin minte doar ocaziile si argumentele care ii pun in valoare.

In conversatia G.Liiceanu-Herta Muller, cred ca laureata premiului Nobel are dreptate. Nu filozoful roman, care clama Nobletea Intelectualilor care nu s-au murdarit ideologic.
Dar au evitat sistematic sa faca ceva, orice, ca lucrurile sa evolueze cat de cat in bine. Astfel se protejau instinctiv de eventuale necazuri si represiuni.
O atitudine pasiva se incadreaza mai degraba la complicitate decat la responsabilitate.


Altfel vedem cu toate ocaziile posibile escalada marlaniei.
Mai ales din partea politicienilor, mediatorilor si multor altora pe posturile TV.
Criza romaneasca are la baza degradarea respectului de sine si a respectului fata de altii.

Este criza moravurilor si bunei cuviinte, ca o afirmare tacita a victoriei mitocanilor interlopi asupra intregii mase de oameni corecti, dar resemnati si pasivi.

Publicat în 30 septembrie 2010. 5391 vizualizari. 1 comentariu