Te ajuta sa te descurci mai usor din « Punctul Tau de Vedere ». Asa ar fi parerea mea despre noul model D5100. Cateva pareri tehnice rezumat : captorul si procesorul lui sunt absolut impresionante. Vizarea pentamirror duce aparatul la un pret abordabil.
Subansamblu scump, vizarea este veriga modesta la D5100. In schimb Lcd orientabil este de calitate premium. Punerea la punct AF a distantei este net peste buna.
Dupa 2 ore de setare in detaliu eram incantat cum functioneaza, cu rezultate aproape de dorintele mele. De Pasti, lumea mananca prea mult. Am avut ocazii sa incerc si Scenele. Cel mai performant pare la Food. Dar am descoperit ca la intrari in Scene si Efecte aparatul isi schimba singur setarile. M-a indispus ca asa raman.
Ce ar fi mai interesant de pozat de Pasti ? Un incendiu neaos, romanesc. Un vecin a chemat pompierii. Din casa lipita de a lui iesea fum gros si miros acru. Au venit 5 masini, au taiat usa metalica din spate ca pe o conserva. Au spart si fereastra la baie sa poata intra. Incendiul nu era la etajul 1, ci la 3. Au gasit cauza. Un « crestin » a fost la inviere. A luat o lumanare borcan, cu fund de metal,. A lasat-o aprinsa pe pervazul ferestrei deschise si a plecat, invitat la masa.
Pervazul din PVC incins degaja fum dens si miros intepator, de clor, desi « incendiul » se stinsese singur. « Christos a Inviat ! »
Dependenta de obiective Af-s este o problema ; obiective excelente nu au motor. Diferenta de pret e justificata pentru D7000, model destinat fotografilor extroverti, interesati de viata inconjuratoare. D5100 este pregatit pentru cei introverti, pasionati si de filmare full HD. E aparatul cu cel mai complex program, folosit (de mine) pana acum. Ofera posibilitati largi de a realiza fotografii in situatii dificile, la un nivel nesperat cu putin timp in urma.
Cu soft exagerat de ambitios, este destinat unui anume public tinta. Sunt sigur ca acest nou model isi va gasi nenumarati fani. Oamenii sunt diferiti si au nevoie de instrumente potrivite.
Pentru mine, credibilitatea e o latura importanta la o fotografie. Nu ma conving rezultate foarte bune, cu aspect usor artificial. Prefer si poze mai terne, dar convingatoare.
Cine doreste printuri peste A3 si vrea calitate controlata, nu are incotro. Are nevoie de un aparat cu vizare mai buna si chiar AF la un alt nivel. Acolo ma si regasesc.
2011 mai 22, la ora 00:27:27
Salut Andrei,
Iti scriu in amintirea unor seri senzationale de pe la sfarsitul anilor "70 la Dl. Muresan "Muri" (Dumnezeu sa-l ierte) in "Pitar Mos" cu proiectiile tale de diapozitive care ne lasau pe toti "ca la dentist". Ti-am vazut expozitia de la "Dalles" acum cativa ani si m-am bucurat mult sa-ti regasesc fotografiile. Mi-ar face mare placere sa ne intalnim la o cafea cand mai vin prin Bucuresti, bine-inteles daca nu esti foarte ocupat. Urmatoarea venire mi-am planificat-o pe la inceputul lui septembrie. Am o mica garsoniera pe strada "Vigilentei" intr-o cladire interbelica foarte reusita, aflata pe o "insula" intre blocurile kitsch-uriste ale "victoriei socialismului", formata din cateva alei minuscule uitate pana si de furia destructiva a ceausestilor, de fapt e vorba de ce a mai ramas din cartierul "Spatele Operetei". Dupa ce vreo 16 ani in care o rupsesem total cu Romania si in care n-am mai calcat aproape de loc prin tara, vin acum cu placere la Bucuresti unde stau uneori si cate doua luni. In general caut sa prind si festivalurile de jazz de la "Green hours" si de la "Sala Palatului" (care festival la Sala nu s-a tinut anul trecut din lipsa de fonduri si sponsori). Cu toate ca prietenul meu Alexe Andries a incercat sa ma opreasca, n-am rezistat si (fiind invitat) m-am dus sa vad cele trei ore ale "Autobiografiei lui ceausescu" Mai grav e ca am stat pana la sfarsit. Am avut senzatia ca toti erau insa incantati si chiar radeau cu pofta batnd din picioare, aplaudand. Mie mi s-a parut un complicat si laborios montaj la cxare se mai sumau si ceva chestii inedite. ( piticul si coana leana in chiloti, jocuri de cricket si aruncat de covrigi in bat cu Iliescu, etc.)
Ma rog, de gustibus.
In speranta unei revederi, iti doresc toate cele bune,
Radu, cu drag
2011 octombrie 13, la ora 11:56:06
Radule, nu stiu daca ma mai tii minte, sau poate te-ai senilizat, te stiu de cand stateai cu Sorin Georgescu in blocul unde am facut zeci de ceaiuri, din str. cpt. r.feraru, apoi te-ai mutat in Cal. Victoriei. Adevarul este ca nu ne-am vazut si vorbit de vreo 25 de ani, sau poate de mai mult timp ?!?! Eram intotdeauna cu muzica si discuri noi, stateam in Pta Amzei, pe str. N.Beloianis nr.1, a-i fost la mine de zeci de ori si la ceaiuri dar daca ma gandesc chiar de 30 de ani nu mai stim de noi............