Realitatea locala depaseste fictiunea

M-am internat pentru investigatii. Sistemul medical fiind asa cum e, am fost programat la Doppler si RMN peste 5 zile. Ca sa nu fac umbra locului de pomana am fost « invoit ».

Eram chipurile convalescent - si a venit sotia sa ma ia.

La prima intersectie am fost loviti tangent de o Dacie, intrata pe rosu, depasind in mare viteza refugiul de tramvai. Ne-a sters masca cu partea ei laterala. Era condusa de un politist. A oprit masina abia dupa 25m-30m.

Am avut noroc, daca eram cu 2 metri mai in fata, ne putea spulbera.

Am stat ore la constatari. Dupa indelungate discutii, sotia mea era “vinovata”, fara urmari negative in carnet. Avea asigurare Casco, pe care se putea repara si masina MAI...

Daca tot am spus ca am fost internat, cateva cuvinte.

Stateam 2 pacienti in camera spartana, cam 2,5 x 3,8m. Avea 2 paturi, o micro-chiuveta, suport de perfuzii si un scaun. Atat, nici macar o noptiera. Mai avea si un aparat de aer conditionat, care nu functiona. Dar personalul medical era priceput si devotat.