Catastrofa mea adorata

Imi iubesc sotia, asa cum este ea. Desi uneori e greu de suportat. Daca ii vine o idee, o pune in practica imediat, fara a cumpani de este bine sau rau. Exagerand, este in stare sa sara in piscina fara sa se uite daca a fost umpluta cu apa. Si nu poate rata nici-un magazin.

Masinuta noastra de oras implinea 11 ani. Eram multumiti de ea. Nu am cheltuit nimic in afara de benzina, ulei, un rand de cauciucuri si acumulator nou. Desi avea numai 44 mii km, ar fi urmat sa cheltuim sustinut in curand. Era doar Euro 4; am vandut-o. Si in perfecta stare, masina de 11 ani se vinde modest in perioade dificile. S-a bucurat sotia cand am vandut-o. Dependenta de masina, dupa o saptamana a inceput sa protesteze. Am prospectat piata si a ales una mai maniabila. Cu greu, am facut rost de cupoane Rabla, afacere buna pentru intermediari. Pana la urma am luat-o.

Acum incepe povestea. Hartiile care trebuiesc obtinute te trec prin purgatoriu. Mai intai iti petreci multe ore, sa o inscrii la impozit in sector. Pentru inscriere la Politie, platesti 4 taxe in 4 locuri. Taxa inmatriculare, la Posta, certificat de inmatriculare, la Cec, taxa de mediu, la fisc, 3 zile dupa ce ti-o calculeaza. Infine, ajungem la Politia rutiera cu dosarul legat. Tot nu-i bine! Vor chitanta de la taxa de mediu in 2 exemplare. Platim si numerele.

Lasam cartea de identitate a vehicolului, sa o completeze odata cu talonul.

Reveniti dupa 3 ore sa le ridicati.

Vreau la Obor, zice sotia. Avem acte la noi, mai bine lasi cumparaturile pe maine. Nu! Nu o sa imi pierd timpul azi. Zis si facut. A cumparat cam tot ce a vazut cu ochii, inclusiv 2kg afine, branza de vaci, ardei grasi 3kg, rosii si altele. Ca sa nu se pateze masina cea noua de la afine, eu am luat tramvaiul spre casa, cu toata prada in 6 plase. Iar nevasta a pornit-o, chipurile, spre politie. Nu intra nicaieri, sa nu pierzi actele, i-am spus. Nu ajung bine acasa, ma suna sotia in prag de criza de nervi. „Am intrat intr-un magazin. In timp ce probam o rochie, cineva mi-a furat mapa cu acte.” Suna imediat la magazinul auto, vezi daca ne pot reface actele: factura, asigurare si ce mai era. Sun la dealer. Ma asculta si imi promite ca in 3 zile ni le poate inlocui. O sun inapoi pe sotie sa o linistesc. Avea o alta voce: „Am gasit mapa, la magazinul in care am fost inainte.” Am sunat din nou la dealer. Multumesc, nu mai trebuie inlocuite.

Ajunge sotia acasa, cu talonul si numerele noi. "Nimic nu mai fac, sunt franta de emotii."

Pe la ora 18, o suna cineva de la Politie. "Ati luat alte numere!"

Cum adica le-am luat. Erau in pachet inchis, nici nu am verificat. „Veniti, sa le schimbati.” Iar sa luam drumul, la dvs. a 3-a oara. Pana la urma i-a convins sa ne aduca ei numerele potrivite, in drum spre casa. Ne-am intalnit la  benzinarie.

Asa suntem noi, pe aici. De ce sa facem treaba simplu si bine, daca se poate complicat.