en en | ro ro

Radu este acum seful sucursalei Reuters Nairobi, Africa de est. Este reactia lui pe 2 pagini, la un post al meu mai vechi, din martie 2006, poate nu foarte reusit. Acest blog are deja 3 ani !

http://www.ap-arte.ro/images-archives/archives/2006/03/competenta_real.html

De cate ori primesti un asemenea post ! Redau textul lui integral, fiind scris cu intelegere, pasiune si interes. Multumesc mult, Radu !

Buna Andrei, Am citit articolul de mai sus, cam tirziu ce-i drept. Din cauza ca se adreseaza celor la inceput de cariera, ma simt obligat sa fac cateva precizari. Unele afirmatii din text nu se potrivesc cu situatia reala. Orice sistem media este interesat de realitate.
A prezenta realitatea este chintesenta organizatiilor de media, fie ziare sau agentii care nu ar mai exista daca nu ar face asta. Fotograful este cel care decide ce face cu imaginile sale. Daca sint interesante si reportajul are valoare, fi sigur ca va atrage atentia orcarui trust media.

Cred ca orice agentie primeste zilnic reportaje de la diversi fotografi care doresc sa arate realitatea la care au fost prezenti. Asta se intimpla din diferite motive, unii fac fotografii, vor sa se afirme ca fotografi, altii sint amatori, au fost martori la un eveniment pe care il considera important si vin din dorinta de a-l mediatiza, unii realizeaza ca au imagini care pot prezenta un interes si pentru alti oameni si asa mai departe.
Daca oricare din imaginile oferite au valoare pentru media, sint bine compuse, dinamice si comunica un mesaj, fi sigur ca nici un editor nu va scapa ocazia de a le publica. Nu cred ca fotografii, romani sau de oriunde, se irosesc lucrand la ziare sau reviste ci din contra.
Ca fotograf de presa nu cred ca are mare importanta unde lucrezi atita timp cit ai posibilitatea sa faci ce-ti place, adica fotografie de presa. In esenta este acelasi lucru la un ziar ca la o agentie, te duci la evenimente si fotografiezi.
Multe ziare si reviste isi trimit fotografii in alte tari pentru realizarea de reportaje exclusive, este o practica frecventa in domeniu.
Si in lipsa difuzarii internationale isi completeaza veniturile la nunti si botezuri?! Este o frazare nefericita. Asta e meseria de fotograf. Se sugereaza ca o difuzare internationala aduce mai multe venituri si producerea de fotografii de nunta nu inseamna fotografie ?
O vinzare internationala poate aduce mai multe venituri numai in cazul cind fotografia are valoare publicistica internationala, prezinta interes in alte tari si cel care le realizeaza este constant in munca sa.
Mai multe venituri pot fi obtinute din vanzarea fotografiilor in tara unde sint facute. Din simplul motiv ca acolo imaginea respectiva este de cel mai mare interes. In general tinerii fotografi au impresia ca daca au o imagine nemaipomenita au Tras lozul cel mare. Cu o imagine nu se face primavara, nu prea devii faimos si bogat peste noapte. In realitate nu devii fotograf cu o imagine ci prin toate imaginile tale, in special cu ultimele fotografii realizate.
Uneori te poti imbogati dintr-o singura imagine, bineinteles ca sint exceptii care confirma regula, sint fotografii care au fost vindute la pret de milioane, dar mai nici unele nu au fost pretuite pentru valoarea lor artistica ci pentru ceea ce infatisau, de exemplu gandeste-te la fotografii cu cuplul Brangelina.
Presa are alte valori in a aprecia o fotografie. Imaginea este pretuita si pentru unicitatea si exclusivitatea sa, nu numai prin mesajul si talentul fotografului.
Faptul ca unii au venituri facind fotografii la nunti este unul dintre cele mai normale si solicitate genuri de fotoreportaj. O nunta este cea mai buna practica de reportaj, este un eveniment irepetabil care te provoaca la initiativa, iti stimuleaza creativitatea si-ti cere multa atentie pentru surprinderea de instantanee emotionale. Cei care la o nunta pot fotografia peste nivelul de rutina si realizeaza imagini intime in care surprind emotiile si atitudinile nuntasilor se pot considera buni fotografi de presa.
Personal am fotografiat foarte multe nunti, am castigat chiar premii cu unele imagini si cred ca experienta capatata a fost cea care m-a ajutat enorm in activitatea de fotoreporter. Imi pare rau ca nu am cum sa arat aici cateva din imaginile realizate la nunti, ca sa pot ilustra afirmatiile mele.

La intrebarea: Ce ar fi fost Radu Sigheti fara Reuters in spatele lui 16 ani, as dori sa raspund cu alte intrebari: Ce ar fi fost Magnum fara fotografi din spatele agentiei? Ar mai fi avut Magnum acelasi succes fara fotografii sai? Sau ce ar fi fost Life si multe alte agentii sau publicatii. Intrebarea sugereaza ca fotograful este ceea ce este datorita organizatiei la care lucreaza.
Oare tu esti bun architect deoarece lucrezi unde lucrezi? Ce ar fi fotomagazin fara oamenii care trimit fotografii si articole? Si asa mai departe...
Eu sint de moda veche, inca cred ca omul sfinteste locul si ca nu haina il face pe om. Extrapoland la fotografie, un bun fotograf este un fotograf care va lucra cu aceasi pasiune si daruire la razboi sau la nunta, la o agentie internationala, sau la un ziar de provincie.
Orice angajator cu experienta apreciaza valoarea angajatului. Din pacate la noi munca unui fotoreporter nu este apreciata la adevarata ei valoare.
Imaginea fotoreporterului a fost pur si simplu anihilata in sistemul comunist, dupa care a fost distrusa din cauza multilor neaveniti in fotoreportaj. In opinia mea promovarea in stil Balcanic a non valorilor, vezi Fane Jeg, a fost picatura care a inecat adevaratul fotoreporter.
Fane a fost prezentat si promovat ca fotoreporter, desi nu era de fapt unul. Pot compara asta cu efectul manelelor. La noi un fotoreporter este perceput prin prisma Fane si fotografia de presa e ca o manea.
Cu exceptia Fotomedia nu a existat nici o alta alternativa care sa balanseze efectul de manea in fotografia de presa din Romania.
O redactie buna implica fotoreporterul in munca de redactie, sedintele de sumar, etc. Fotoreporterul are un cuvint greu de spus la grafica si ilustratie, la modul de ilustrare al subiectelor alese, este implicat in tot ce inseamna imagine la un ziar sau revista.
La o agentie el colaboreaza cu colegii de la televiziune si text deoarece acum exista multimedia, o stire contine toate trei elemente, text, TV si foto.
Acesta este unul din multele motive pentru care am insistat intotdeauna in formarea unui nucleu profesional si am fost motorul AFPR-ului care a promovat aceasta. Degradarea imaginii fotografului si a meseriei de fotojurnalist a fost vizibila si predictibila in comunism si in anii care au urmat.
Din pacate fotoreporterii nu au vazut sau nu au simtit ca valoarea fotografiei de presa se degradeaza si nu au intervenit pentru a o mentine la un standard ridicat.

Este foarte greu pentru cei tineri si talentati sa poata ajunge la un nivel professional ridicat, nu are cine sa-i invete asta, tot ce pot ei invata este sa fie la nivelul scazut din prezent. Nu este niciodata prea tirziu sa se inceapa o serioasa campanie de restaurare a imaginii fotografiei si a fotoreporterului, cred ca prin o activitate sustinuta de promovare a fotografiei, cum este cea facuta de Jurnalul National si Mediafax se poate contribui generos la asta.
Totul e sa vrei. Radu

Publicat în 30 mai 2008. 3054 vizualizari. 0 comentarii

Adauga comentariu
*
*
*
campurile marcate cu (*) sunt obligatorii
 
Pagini
   » Biografie
   » Contact

Categorii
   » Lumea
   » Actualitate Ro
   » Personal
   » Noi
   » Fotografie
   » Blog vechi
   » Performanta

Arhiva
   octombrie 2019  (0)
   septembrie 2019  (0)
   august 2019  (0)
   iulie 2019  (0)
   iunie 2019  (0)
   mai 2019  (0)
   » toata arhiva