Fotografii conceptuale si fotografii aproape imposibile

Fotografia conceptuala este fotografia in care subiectul este dat de concept sau idee, aducand superioritatea spiritului asupra lumii materiale. Printre promotorii cunoscuti sunt Dave Nietsche si Misha Gordin. O mare parte dintre lucrarile lor sunt foarte atragatoare si socante. Nu contest impactul si valentele estetice. Dar sunt si unele mai infantile, usor de facut, cu vadita destinatie comerciala. Apreciati si dvs :
http://www.davenitsche.com/
si
http://www.bsimple.com/home.htm

Iar efectul lor emotional e discret, departe de fotografii implicand oameni vii, cu emotii reale.

Un artist plastic care se ocupa intens de fotografie spune ca pozele mele sunt documentare. Am facut imagini cu realitatea, nu ale unui concept. Asa e !
Mi-as permite o intrebare : Daca nu aveam o idee precisa, le faceam asa cum sunt ? Ieseau tot asa pozate la intamplare?
De ce nimeni nu are asemenea Poze Documentare, desi perioada a durat zeci de ani ? Or fi si fotografi care au cateva, mult sub 100. Si am cateva zeci de mii.

Un tata cand isi pozeaza copilul ii spune : Stai asa ! Hold it ! Ne bouge pas !
Oricine a facut fotografii stie ca e mult mai greu sa faci poze fara sa imobilizezi subiectul. Daca subiectul este necunoscut, este si mai greu. Iar daca iti este chiar ostil, ce sa mai spun ! Si daca sunt atat de greu de facut, cum sa mai iasa si interesante. Din pozele mele la MNAC, un prieten a pus pe net selectia lui, 27 din cele 181 expuse la etaj 3, Teatrul National :

http://www.collectif-est.com/pandele/index.htm

Cel capabil sa faca fotografii interesante, in conditii aproape imposibile nu are merite, ar fi concluzia Artistului. Dansul nu cunoaste anticipatie, intelegere dinamica, apreciere a luminii, inainte sa ajungi in locul respectiv. Si cine nu intelege, nici nu suporta.
Si proaspetii imbogatiti vor totul incarcat. Prefera tablouri cu pepene rosu si tiganci cu sanii goi. Nu inteleg arta si nu o suporta.
Exact ca Nicolae Ceausescu, un taran ambitios care isi dorea fast imperial.

Artistul cu pricina aprecia de fapt ca pozele mele nu sunt la moda. Asa este, sa zicem. O fi bine, nu o fi bine ? Domnul imi aduce aminte de personajul lui Moliere care a aflat ca vorbea in proza, fara sa stie.
Dar ce este azi la moda, ar putea fi complet demodat incepand de maine.

Mi se pare caraghios sa pledez pro-domo. Imi amintesc de cele spuse de R.Kipling, la primirea premiul Nobel : In viata trebuie sa fii cinstit, modest si discret. Mai ramane sa o spui tot timpul, sa stie lumea pe cine sa conteze.
Nu cred ca sunt tipuri de fotografie superioare altora.

O fotografie are valoare in masura in care iese complet in afara multimii nesfarsite de poze. Este diferita si irepetabila. Iar autorul are stil propriu si o cota ridicata, pe piata internationala. Cunosc personal majoritatea fotografilor romani, unii remarcabili. Cati se lauda cu asa ceva ?

Deseori, o imagine face mai mult decat 1.000 de cuvinte.
Cate-odata chiar mai mult :
http://www.nytimes.com/2005/03/13/arts/design/13geft.html?pagewanted=2

Published on December 24, 2007. 5938 views. 0 comments